Florin Georgescu: Profiturile și avuția s-au format, în mare măsură, după 1989, ca urmare a acordării către diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertăți nelimitate în condiții de răspunderi limitate
Florin Georgescu: Profiturile și avuția s-au format, în mare măsură, după 1989, ca urmare a acordării către diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertăți nelimitate în condiții de răspunderi limitate. Plus un document interesant.
"Disfunctiile din prezent ale economiei si tensiunile din societatea romaneasca sunt cauzate de asimetria accentuata din ultimii aproape 30 de ani in tara,cea dintre libertate si raspundere. In Romania, capitalul, profiturile si avutia s-au format, in mare masura, dupa 1989, ca urmare a acordarii catre diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertati nelimitate in conditii de raspunderi limitate. Introducerea cotei unice din anul 2005 a redus birocratia, dar a crescut coruptia si evaziunea fiscala prin eliminarea globalizarii veniturilor", a explicat miercuri prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de BNR, ARB si Alpha Bank la Sinaia.
Un document interesant:
Ce a mai spus miercuri numarul doi din BNR, la seminarul de la Sinaia:
Din nefericire, pe langa persoanele creative si inventive au acumulat mult capital, in mod ilegal si imoral, numerosi specialisti in inginerii economico-financiare
Intelegem conceptual si operational nevoia acumularii rapide de capital pentru asigurarea unei stabilitati in crestere a democratiei din Romania. Dar, in conditiile unui produs intern brut limitat an de an, aceasta asimetrie libertate- raspundere a generat o repartitie total inechitabila a PIB concretizata intr-o polarizare sociala accentuata. In topul societatii se regasesc grupuri restranse de cetateni care au acumulat avutii foarte importante, iar la polul celalalt, foarte multi oameni au adunat numai saracia si lipsa de speranta
In domeniul fiscal-bugetar, ca si in domeniul monetar, exista o trinitate imposibil de realizat:
cresterea puterii de cumparare a salariilor, pensiilor, precum si a calitatii serviciilor publice;
mentinerea deficitului bugetar total la 3% din PIB (in paralel cu apropierea de MTO de 1%);
neutilizarea politicii fiscale ca parghie de redistribuire dinspre factorul capital spre munca, precum si in cadrul factorului munca, de la categoriile de cetateni cu venituri si averi mari catre grupurile sociale cu stare materiala modesta.
Din aceasta capcana foarte periculoasa pentru perspectiva de dezvoltare a tarii, nu se poate iesi decat prin imbunatatirea cadrului legislativ
Este necesara constientizarea, de catre elite si decidentii politico-administrativi, a faptului ca se impune corectarea cat mai rapida a cadrului juridic, dupa modelul tarilor europene dezvoltate, prin introducerea de prevederi care sa asigure aplicarea, in mediul de afaceri, a constrangerilor bugetare tari, specifice economiei de piata functionale
Pe langa aceasta racordare a legislatiei economice din Romania la practicile tarilor europene avansate economic, se impune existenta in societate a unei comunitati morale puternice, in cadrul careia piata libera, care stimuleaza actiunea individuala, poate sa functioneze cu eficienta ridicata (Akerlof si Shiller, 2016)
Un cadru legislativ ferm este cea mai eficienta modalitate de a asigura disciplina de plata, agentii economici avand, deseori, nevoie de un "ghiont" pentru un autocontrol mai ridicat, asa cum a aratat Richard Thaler, castigatorul premiului Nobel pentru economie in anul 2017
Se impune subliniat faptul ca notiunea sustenabilitate trebuie sa se refere nu numai la aspectele economice si financiare, ci si la criteriul social
Daca echilibrele sunt sustenabile economic si financiar, fara a indeplini si criteriul social, mai devreme sau mai tarziu, acestea se vor rupe, cu provocarea unor mari tensiuni in economie si societate
Solutia pentru corectarea gravelor distorsiuni din societatea capitalista romaneasca actuala, dincolo de perfectionarea cadrului juridic comercial, o constituie, in opinia noastra, efectuarea unui due dilligence la nivel national, dupa aproape 30 de ani de la Revolutie, asa cum se realizeaza frecvent in sectorul corporatist modern
Capitalul societăților comerciale a sporit de 4,5 ori, de la 19,2 mld. euro în anul 1997, la 86,2 mld. euro (+67 mld. euro) în 2016
Capitalul privat a fost segmentul cel mai dinamic: în timp ce în anul 1997 raportul stat-privat era 55%- 45%, în anul 2016, raportul a ajuns la 12%-88% → stat (-43 pp), privat (+43 pp)
• În cadrul sectorului privat, ponderea acționarilor străini s-a majorat într-un ritm mult mai accelerat față de cel autohton: raportul capital românesc-capital străin s-a inversat, de la 80%-20% în 1997, la 46%-54% → privat autohton (-34 pp), străin (+34 pp)
Astfel, în anul 2016, stocul de capital al firmelor de 86,2 mld. euro era compus din: –capitalul statului (10,3 mld. euro, respectiv 12% din total), capital privat românesc (34,8 mld. euro, respectiv 40% din total) si capital străin (41,1 mld. euro, respectiv 48% din total)
Schimbarea formei de proprietate a firmelor dinspre stat către sectorul privat nu a fost, însă, suficient valorificată
Numărul de salariați la nivelul economiei s-a redus semnificativ față de anul 1990: în 1990 erau 8,2 milioane salariați (cuprinde și șomajul “mascat” prin angajări artificiale în întreprinderile socialiste) față de 3,4 milioane pensionari (raport 2,4 salariați la 1 pensionar). In iunie 2017 aveam 4,9 milioane salariați comparativ cu 5,2 milioane pensionari, în condițiile în care, după 1989, șomajul a fost “mascat” prin pensionări anticipate și fenomenul de emigrare (raport 0,92 salariați la 1 pensionar)
Începând cu 2008, pierderile raportate de firmele nerentabile au început să anuleze o proporție din ce în ce mai mare a profitului generat de companiile performante. In 2016, ponderea este de 40% (7,3 mld. euro pierdere față de 18,6 mld. euro profit), comparativ cu 26% în 2006
Aceasta deoarece 34% (217 mii firme) din cele 634 mii companii care depun bilanțul la MFP înregistrează pierdere
Majoritatea acestor firme aparțin sectorului privat, care cumulează 91% din pierdere (6,6 mld. euro), similar cu ponderea acestui sector în totalul proprietății
Indisciplina cvasi-generalizată din economie este reflectată și de numărul mare de firme care nu raportează la MFP (22%, respectiv 174 mii)
