Floarea de colţ, specie protejată în România, ar putea fi cultivată în jardinierele şi grădinile din România, după ce, în urma unor cercetări, specialiştii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău au reuşit să o aclimatizeze la câmpie, păstrând totodată în conservare seminţe, în eventualitatea dispariţiei ei.

Floarea de colţ sau Floarea reginei este considerată monument al naturii şi este protejată prin lege încă din anul 1931. Planta creşte la altitudini cuprinse între 1.800 şi 3.000 de metri, pe cele mai abrupte stânci, în Munţii Alpi şi Carpaţi. În ţara noastră se întâlneşte destul de rar şi în locuri adesea inaccesibile, de obicei în zona montană alpină, în Munţii Vrancei, Bucegi, Făgăraş, Maramureş, Rodna sau în Parcul Naţional Cozia. Cercetătorii BRGV au reuşit să obţină seminţe viabile ale Florii de colţ pe care le păstrează în situaţia în care, la un moment dat, planta ar putea dispărea din anumite areale şi s-ar impune repopularea zonei.

„Când ne gândim la Floarea de colţ, ne gândim la o floare rară şi la o plantă protejată prin lege, declarată monument al naturii în România. Este o plantă cu un areal restrâns de cultură în mediul ei natural, o găsim în anumite zone muntoase din România şi este apreciată pentru frumuseţea sa. Noi am luat în studiu la Banca de Resurse Genetice această specie. Am reuşit să avem câteva plante care să producă seminţe şi asta este bucuria noastră că avem în conservare seminţe viabile de Floare de colţ. Aceste seminţe ne ajută să o multiplicăm şi am putea contribui la renaturarea zonelor unde ea a dispărut. Practic să putem interveni dacă este cazul cu răsaduri, cu plante, în timp, dacă se cere acest lucru, să fim pregătiţi să nu pierdem această specie valoroasă. Dacă acum o avem în munţii noştri, trebuie ne bucurăm de ea, trebuie lăsată acolo, pentru că speciile acestea ar putea oricând să dispară. Anumite schimbări climatice, anumite modificări produse de om pot conduce la pierderea speciilor şi sigur trebuie să fim atenţi, să conservăm aceste resurse, iar dacă se impune, să regenerăm zonele care permit creşterea endemică a acestei plante”, a declarat pentru Agerpres directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Cu toate că Floarea de colţ este întâlnită la altitudini înalte şi beneficiază de condiţii speciale pentru a se dezvolta, cercetătorii Băncii de Resurse Genetice au reuşit la Buzău să o aclimatizeze. Acest lucru înseamnă că pe viitor Floarea de colţ ar putea fi cultivată atât în scop ştiinţific, cât şi peisagistic, în jardiniere, grădini şi ghivece. În acest fel, este de părere directorul BRGV, ar putea fi înlăturată tentaţia unor oameni de a o culege din mediul ei natural.

„Ne gândim pe viitor, poate, de ce nu chiar să creăm şi varietăţi de cultură de Floare de colţ. Avem rezultate promiţătoare până acum. Suntem la altitudine destul de mică, în jur de 100 de metri, şi după cum bine ştiţi undeva la peste 1.000 de metri întâlnim în mod natural Floarea de colţ. Avem genotipuri care s-au adaptat bine aici şi sigur lucrăm pe aceste genotipuri ca să aducem bucurie în rândul cultivatorilor, în rândul iubitorilor de natură, al celor care vor să se bucure de ele şi să poată chiar să le cultive în jardiniere, în ghivece, fără să pună în pericol rezervaţiile naturale. Vorbim de o specie pe care am învăţat-o la şcoală, am fost fascinaţi de frumuseţea ei şi este una dintre plantele emblematice ale României ca plantă protejată, dintre speciile acestea vegetale. Noi am încercat aclimatizarea speciei la alte condiţii decât cele la care ea a evoluat şi s-a adaptat. Necesită o muncă atentă de cercetare, pentru că, legat de adaptare, trebuie să vedem care sunt factorii limitativi. De ce această specie trăieşte, se înmulţeşte şi vegetează foarte bine în locul ei. Atunci noi monitorizăm, avem şi aparatura necesară - nu în totalitate şi sperăm să ne îmbogăţim din punct de vedere tehnic - vedem care sunt factorii limitativi care o condiţionează şi observăm cum putem să intervenim pentru a o putea aduce şi la şes pentru a o extinde. Avem câteva repere de sol, de tehnologie de cultură, care să ne ajute să putem să cultivăm această plantă fie în jardiniere, fie în ghivece şi, de ce nu, în grădinile noastre”, a mai spus directorul Băncii de Resurse Vegetale.

Aclimatizarea Florii de colţ a putut fi realizată prin intermediul unor metode folosite de cercetători pentru o altă specie de plantă - Sideritis Scardica sau Mursalski chai.

„Este o muncă de aclimatizare şi ameliorare. Noi avem experienţa aceasta a aclimatizării, avem o plantă asemănătoare cu Floarea de colţ pe care am reuşit să o aducem în România şi să o cultivăm. Sincer, acum 25 - 30 de ani, părea de necrezut că noi putem să cultivăm în România, chiar în Lunca Buzăului, Sideritis Scardica sau Mursalski chai, o plantă cu un aparat foliar mai bogat, dar uşor asemănătoare din punct de vedere al condiţiilor de mediu cu Floarea de colţ. Atunci am văzut ce paşi am parcurs, eram speriaţi că nu putem să asigurăm condiţiile de sol pentru că acea plantă creştea la peste 1.700 m altitudine pe terenuri calcaroase şi bine drenate şi atunci a trebuit să studiem cum putem să cultivăm această plantă aici. Acum avem soiuri noi stabilizate genetic, care au fost şi urmează să fie înscrise în catalogul plantelor din România şi din Europa. Sperăm ca în scurt timp, de ce nu, varietatea obţinută aici la Banca de Resurse Genetice să fie multiplicată de cultivatori, de iubitorii de plante”, a precizat Costel Vînătoru.

Floarea de colţ ascunde un secret pe care cercetătorii abia acum au reuşit să îl afle. Dimineaţa şi seara, floarea degajă un parfum deosebit.

„Specialiştii au analizat-o şi au ajuns la concluzia că avem în faţă o specie deosebită, cu o estetică aparte şi, de ce nu, o plantă specială. Noi o să continuăm cercetările din punct de vedere al compoziţiei biochimice. De ce suntem noi fascinaţi? Ne-a impresionat, pe lângă frumuseţea florii, punctul forte al acestei specii, încă ceva special. Dimineaţa şi seara, Floarea de colţ degajă un parfum extraordinar de plăcut, foarte puternic şi acest lucru puţini l-au ştiut că ea poate să fie un odorizant special. Am constatat că este şi o plantă meliferă, atrage insectele, în special albinele. De regulă sunt plante care îşi degajă această zestre dimineaţa şi seara. Regina nopţii noaptea degajă unul dintre cele mai frumoase parfumuri, mai sunt alte multe specii despre care nu ştim că sunt parfumate. Câţi ştiu că florile de cartof dimineaţa devreme miros foarte frumos, sunt soiuri de cartof al căror parfum rivalizează cu cel al Reginei nopţii, dar dimineaţa devreme, la 3,00 - 4,00 -5,00 dimineaţa, după aceea în timpul zilei nu mai simţim parfumul lor. Sunt secrete ale plantelor, au şi ele momentele lor de graţie. La un moment dat în seră dimineaţa simţeam un miros parfumat şi nu aveam decât Floarea de colţ şi atunci când mă apropiam de plantă am rămas fascinat de puterea parfumului emanat de aceasta”, a dezvăluit directorul BRGV Buzău.

Ţinând cont de zestrea vegetală bogată a României, cercetătorii sunt de părere că ar trebui realizată o reformă agricolă prin intermediul căreia să poată fi promovate plantele aromatice şi plantele medicinale, profitabile pentru cultivatori şi în egală măsură pentru stat.

„O putem numi o floare regală, face parte din tezaurul vegetal al României. România ar trebui să-şi reformeze agricultura, să fim printre cele mai mari ţări exportatoare de plante aromatice, plante medicinale, de ceaiuri. Potenţialul României puţine ţări îl au. Pentru că avem atât de multe plante medicinale, plante cu parfumuri rare, ar trebui să dezvoltăm acest sector întrucât ar putea aduce beneficii mari cultivatorilor. Ar trebui mai mult ca oricând să venim cu o viziune modernă, să avem producţii de plante aromatice, de ceaiuri şi de ce nu să facem măcar o primă procesare în România”, transmite cercetătorul buzoian.Floarea de colţ are şi o semnificaţie aparte în tradiţia populară.

„În tradiţia populară românească, Floarea de colţ este un simbol al iubirii. Demult, bărbaţii îşi arătau dragostea culegând o floare de colţ de pe stâncile ascuţite al munţilor şi o ofereau iubitelor. În alte legende, Floarea de colţ este asociată cu momentul Naşterii Mântuitorului. Steaua strălucitoare alb-gălbuie care i-a călăuzit pe magi spre Bethleem şi-a considerat încheiată misiunea după ce magii au găsit Pruncul Sfânt şi a dorit să coboare pe pământ. Tot căutând un loc de odihnă s-a oprit în cleştarul de piatră al munţilor semeţi, cufundaţi în pace şi linişte. Floarea de colţ sau floarea-reginei (Leontopodium alpinum) mai poartă şi numele: albumeală, albumiţă, floare-de-colţ, edelvais, flocoşele, steluţă, floarea-doamnei”, informează Ministerul Mediului, pe pagina sa de Facebook