FJR: România riscă sancţiuni financiare ''severe'' dacă nu aplică Hotărârea CJUE privind supremaţia dreptului UE
Trei asociaţii ale magistraţilor au atras atenţia, luni, că România riscă o procedură de infringement şi sancţiuni financiare "severe" dacă nu se conformează Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) potrivit căreia supremaţia dreptului UE impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curţi constituţionale care este contrară acestui drept, fără a fi expuşi riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară.
CJUE a indicat, marţea trecută, faptul că dreptul UE se opune aplicării unei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale în măsura în care aceasta, coroborată cu dispoziţiile naţionale în materie de prescripţie, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracţiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale UE sau de corupţie, adăugând că supremaţia dreptului Uniunii impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curţi constituţionale care este contrară acestui drept, în special fără a fi expuşi riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară.
"Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (FJR), Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au luat act de hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 21 decembrie 2021, pronunţată în cauzele reunite Euro Box Promotion şi alţii, dar şi de inexplicabila lipsă a unei reacţii imediate cu privire la această hotărâre din partea ministrului justiţiei, care trebuia să propună rapid modificări legislative pentru conformare", se precizează într-un comunicat al FJR transmis AGERPRES.
Asociaţiile solicită, în vederea punerii neîntârziate în aplicare a acestei hotărâri, abrogarea "urgentă" a abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. i din Legea 303/2004, care permite sancţionarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, fără a distinge cauza (în acest sens, aplicarea prioritară a dreptului UE şi a jurisprudenţei CJUE, respectiv a Convenţiei europene a drepturilor omului şi a jurisprudenţei CEDO nu pot constitui niciodată un motiv pentru sancţionarea disciplinară a unui magistrat); reformarea întregii reglementări a răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a Inspecţiei Judiciare, prin prevederea de garanţii pentru a evita cercetarea disciplinară a judecătorilor pentru conţinutul hotărârilor pecare le pronunţă, în motivarea cărora aplică prioritar dreptul UE, dar şi reorganizarea Inspecţiei Judiciare, crearea a două inspecţii distincte pentru judecători, respectiv procurori, reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari, respectiv pentru numirea în funcţiile de conducere.
O altă măsură cerută de cele trei asociaţii este "desfiinţarea necondiţionată" a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori.
"Desfiinţarea SIIJ nu trebuie însoţită de reglementarea vreunei noi garanţii pentru magistraţii anchetaţi pentru fapte de corupţie, acest lucru l-a stabilit deja Comisia de la Veneţia în avizul din 5 iulie; de asemenea, desfiinţarea SIIJ trebuie să ducă în mod necesar la refacerea competenţei DNA de a ancheta magistraţii acuzaţi de corupţie, lupta împotriva marii corupţii fiind unul din cele patru obiective MCV, a cărui neîndeplinire va face imposibilă ridicarea MCV", precizează magistraţii.
De asemenea, ei solicită abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la "manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului", cât şi reinstaurarea meritocraţiei în magistratură: reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Printre cerinţele asociaţiilor se numără şi revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului Justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenţei procurorului şi reglementarea clară şi restrictivă a noţiunii de procuror ierarhic superior, dar şi revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa Justiţiei.
"Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor români reamintesc şi că nerespectarea unei hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice. În acest sens, prin Scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, s-au solicitat deja clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 mai, pronunţată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19,C-291/19, C-355/19 şi C-379/191, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi alţii. Într-o asemenea procedură, în cazul Poloniei, nerespectarea unei hotărâri CJUE vizând aspecte specifice statului de drept a determinat deja aplicarea provizorie a unei sancţiuni financiare zilnice de 1 milion de euro, sancţiunea definitivă urmând a fi stabilită curând de CJUE", menţionează cele trei asociaţii. AGERPRES
