Noile livrări de arme în valoare de miliarde de dolari promise Ucrainei de SUA și aliații europeni atestă eșecul lui Vladimir Putin de a dezbina NATO. Deși alianța rămâne puternică, mici fisuri ies la iveală și acestea sunt prea evidente pentru a fi trecute cu vederea, relatează NYT.

Aliații au neînțelegeri privind strategia de ajutorare pe termen lung, dar și problema mai urgentă asupra a ceea ce are Ucraina nevoie din punct de vedere militar în următoarele luni, în contextul în care ambele părți beligerante se pregătesc pentru ofensive ample la primăvară.

Dezbaterile se duc în principal cu ușile închise - totuși nemulțumirea Marii Britanii legat de ritmul cu care este acordat ajutorul militar, ca și refuzul Germaniei de a furniza tancurile sale de luptă Leopard 2 au devenit manifeste în spațiul public.

În cadrul unui prânz alături de presă, cu prilejul vizitei sale recente la Washington, noul ministru britanic al apărării James Cleverly a argumentat că Ucraina are posibilitatea de a obține o „victorie” în acest an doar în condițiile în care aliații se mișcă destul de rapid pentru a profita de punctele vulnerabile ale Rusiei. Polonia, Țările Baltice și Finlanda au fost în mare măsură de acord cu această evaluare a situației.

Oficialii americani au încercat să tempereze aceste poziții, insistând asupra cât este de important ca ajutorul să fie temporizat și Ucraina să nu fie copleșită cu tehnică militară pe care nu e încă capabilă să o manevreze. În plus, ar fi înțelept să fie păstrate resurse de rezervă pentru un conflict potențial de lungă durată în cadrul căruia Rusia va căuta să epuizeze forțele ucrainene cu baraje de artilerie și tactici de luptă ce amintesc de cele două războaie mondiale.

Vineri, la finalul reuniunii Grupului de contact pentru Ucraina, la baza aeriană americană Ramstein din Germania, din care fac parte țările care sprijină efortul de război al acestei țări, șeful Statului Major comun al SUA, generalul Mark A. Milley, și-a menținut evaluarea pe care a făcut-o în toamnă.

„În acest an, va fi foarte, foarte dificil să fie scoase forțele ruse din Ucraina”, a spus el, precizând că se poate spera cel mult ca Rusia să poată fi împinsă să intre în negocieri. Totuși diplomați americani seniori spune că au așteptări scăzute că Putin va fi dispus să discute cu seriozitate despre pace.

Scântei între aliați

În ultimele zile au început să iasă scântei pe seama refuzului guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz de a trimite ceea ce experții militari sunt convinși că ar fi o armă decisivă pentru luptele din Ucraina - tancuri de fabricație germană Leopard 2.

Secretarul american al apărării Lloyd J. Austin s-a străduit mai multe zile să îi convingă pe omologii săi germani să le livreze sau cel puțin să permită Poloniei și altor țări care le folosesc să le reexporte Ucrainei. La finele reuniunii aliaților, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat că nu s-a ajuns la un acord, dar a promis că o decizie va fi luată „cât mai curând posibil”.

Atât Pistorius, cât și Austin s-au străduit să se concentreze asupra eforturilor unite ale aliaților de a înfrunta Rusia, mai degrabă decât să scoată în prim-plan părerile împărțite cu privire la armele ce ar trebui livrate.

Aceste discuții în contradictoriu între aliați cu privire la strategia de război sunt o regula, nu excepția. De pildă, în Al Doilea Război Mondial au avut loc dezbateri tensionate legate de priorități - dacă ar trebui mai întâi învinsă Germania nazistă și apoi Japonia, care lansase un atac asupra SUA. Dezbateri asemănătoare au avut loc în timpul Războiului din Coreea, din Vietnam și războaiele din Irak și Afganistan. Cum Statele Unite furnizau cea mai mare parte a forțelor de luptă, opinia lor a prevalat.

„Un punct de inflexiune”

Interviurile cu oficiali americani, britanici și alți oficiali europeni, inclusiv lideri militari de rang înalt, au arătat că războiul din Ucraina este o situație diferită. Ucraina este statul periclitat și nimeni nu ar vrea să dea lecții despre cum să lupte unei armate angajate singură în bătălii brutale, care, în plus, a dat dovadă de curaj și hotărâre.

Cu toate acestea, în perspectiva ofensivei de la primăvară , pentru care se pregătesc ambele părți beligerante, dezbaterile cu privire la strategia de livrare a armelor a atins ceea ce secretarul general al NATO a numit „un punct de inflexiune”.

Ucrainenii nu au ascuns deloc faptul că, oricât de mult ar aprecia sprijinul acordat de aliații săi, ei consideră că armele primite nu le sunt suficiente.

După anunțul Marii Britanii că trimit tancuri Challenger 2, Kievul a mulțumit dar a adăugat: „nu este suficient pentru a atinge obiectivele operaționale”.

Cât despre președintele ucrainean Volodimir Zelenski el nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume.

După ce a mulțumit Statelor Unite pentru o contribuție de 2,5 miliarde de dolari în armament, în plus față de cele 3 miliarde de dolari anunțate cu câteva săptămâni în urmă, el a comentat: „Sute de mulțumiri nu înseamnă sute de tancuri”.

Într-o intervenție la televiziunea germană, el a cerut tancuri Leopard - dacă Germania le are, atunci să le trimită Ucrainei.

Frustrarea SUA

După negocierile cu guvernul german, oficialii americani au arătat semne vizibile de frustrare. Germania a pus în vedere că e dispusă să furnizeze tancuri Leopard, și va aproba ca și alții să le trimită, doar dacă SUA trimit la rândul lor tancurile Abrams M-1. SUA au argumentat de ce nu pot face asta: vehiculul are motor cu reacție ce consumă mult combustibil și este dificil de menținut în mediul de luptă din Ucraina.

Dimpotrivă, tancurile britanice Challenger și Leopardurile germane sunt mai flexibile și mai simplu de manevrat. Austin și alții au evitat să-i aducă critici publice lui Scholz care în viziunea lor a reușit să gestioneze cu abilitate cea mai importantă schimbare a politicii externe a Germaniei - pornind de la suspendarea celor două gazoducte prin care Rusia îi livra gaze.

Bănuiala lor este că Scholz este de fapt preocupat de ideea că poate lumea nu e pregătită să vadă tancuri germane în apropierea granițelor Rusiei - amintind astfel de invazia Germaniei naziste din al Doilea Război Mondial.

Dacă așa ar sta lucrurile, ar fi singurii care s-ar preocupa de asta, a comentat un oficial american de rang înalt aceste potențiale îngrijorări ale guvernului și opiniei publice germane.

Ucraina are o fereastră restrânsă de lansare a ofensivei

Dar dacă Germania nu a dat un răspuns pozitiv, nici nu a refuzat categoric- cel puțin deocamdată. Pe de altă parte, Ucraina are o fereastră foarte restrânsă de oportunitate pentru a lansa prima o ofensivă potențial decisivă în primăvară - iar tancurile sunt o componentă esențială a acestui efort.

Înainte de orice ofensivă, Ucraina trebuie să adune mii de soldați pregătiți de luptă, să primească noi arme avansate din Occident și să își instruiască soldații pentru a folosi și întreține aceste arme. Realizarea tuturor acestor lucruri va fi, potrivit generalului Milley, "o sarcină foarte, foarte grea".

E motivul pentru care amânarea unei decizii de către Germania a fost deosebit de frustrantă pentru Austin și alți oficiali occidentali de rang înalt, care au încercat toată săptămâna să ajungă la un acord cu omologii lor germani pentru a furniza ceea ce Ucraina are nevoie în acest moment pentru a-și recupera teritoriul.

„Dacă ne oprim acum sau dacă limităm sau diminuăm ajutorul, totul va fi fost în zadar", a declarat într-un interviu Wopke Hoekstra, ministrul olandez al afacerilor externe. „Trebuie să dublăm eforturile. Nu există niciun substitut pentru victoria pe câmpul de luptă".

Vorbind despre poziția actuală a Germaniei, un oficial britanic a declarat că angajamentul Londrei de a trimite tancuri Challenger a fost menit să încurajeze alte națiuni să facă același lucru și că guvernul britanic încă mai speră că așa va fi.

La o conferință de presă după întâlnirea de vineri, secretarul american al apărării a încercat să minimalizeze importanța tancurilor Leopard și să sublinieze ceea ce a furnizat Germania - vehicule de luptă, apărare aeriană și poligoane de antrenament pentru soldații ucraineni - sperând fără îndoială că Berlinul va lua în cele din urmă o decizie favorabilă în legătură cu principala cerere a Ucrainei.

„Nu este vorba despre o singură platformă”, a spus Austin, care a trecut rapid la trecerea în revistă a vehiculelor pe care urmează să le primească Ucraina de la SUA, și anume peste 100 de blindate Bradley și aproape 90 de vehicule de luptă Stryker, echivalentul a "două brigăzi de putere de luptă".

Totuși, Austin a semnalat că calendarul nu este de partea Ucrainei. „Avem o fereastră de oportunitate, de acum și până în primăvară", a spus el. „Nu este o perioadă lungă de timp”.