Pentru un job part-time, angajatorii sunt dispuși să le ofere absolvenților cu Bacalaureat 950 de lei pe lună sau 1.900 de lei pentru un job cu program întreg. Experții în recrutare explică de ce nu prea se înghesuie nimeni să ocupe locurile de muncă pentru proaspeții absolvenți.

Foto: Arhivă

Examenul de maturitate s-a încheiat și multe dintre firmele din piață speră să-și acopere deficitul de personal pe perioada estivală cu proaspeți absolvenți de Bacalaureat sau cu studenți dispuși să facă stagii de pregătire plătite peste vară.

Ofertele de joburi nu sunt puține, dar nu prea sunt doritori, remarcă experții în recrutare. Aceasta deși experiența contează mult la CV-ul unui tânăr. La noi, rata de angajare a tinerilor este relativ scăzută în comparație cu alte țări europene.

Munca, asociată cu o activitate dificilă și neplăcută

„Educația joacă un rol major în piața muncii, influențând atât pregătirea și abilitățile individuale, cât și percepția asupra muncii. De la o vârstă fragedă, suntem programați să facem o asociere între muncă și o activitate dificilă și neplăcută, deoarece adesea auzim de la părinți că trebuie să mergem la muncă și că este o sarcină grea pe care trebuie să o îndeplinim. Această perspectivă negativă asupra muncii poate influența atitudinea noastră și motivația în carieră“, spune Cristina Profeanu, expertă în recrutare.

Alte motive pentru care tinerii nu prea dau ghes să-și caute joburi nici măcar temporare sunt susținerea financiară a familiei, lipsa de informații legate de oportunitățile de muncă sau restricțiile de angajare a tinerilor fără carte de muncă.

Un alt motiv este acela că tinerii care au absolvit liceul, fie că au trecut Bacalaureatul, fie că nu, pot cere de la stat o indemnizație de șomaj de 300 de lei pe lună. Pentru aceasta ei trebuie să se înregistreze la agențiile de șomaj în primele 60 de zile de la absolvire, potrivit legislației în vigoare. Aceleași beneficii le au și studenții care termină facultatea. Pentru elevii care nu au situația școlară încheiată, termenul de 60 de zile calendaristice începe de la data promovării examenului de corigență, dată care este înscrisă pe adeverința eliberată de instituția de învățământ.

Ce pretenții au firmele

Pentru a fi eligibile, companiile cer tinerilor, pe lângă Bacalaureat, să știe să opereze un computer, limba engleză la un nivel cât mai ridicat, dar și să fie dornici să învețe. Pentru toate acestea, firmele oferă 950 de lei pe lună pentru joburile part-time, sau 1.900 de lei, pentru cele cu program întreg. 40% dintre aceste companii sunt deschise chiar și la angajarea tinerilor, dacă aceștia se descurcă pe perioada de probă, mai spune Profeanu.

„Prin intermediul stagiilor de internship sau al practicilor de vară, tinerii pot intra în contact direct cu mediul de lucru, se pot familiariza cu cerințele și procedurile specifice industriei în care doresc să se dezvolte și pot dezvolta relații profesionale valoroase. De asemenea, aceste oportunități de angajare temporară pot oferi tinerilor șansa de a-și descoperi pasiunile și interesele, orientându-i în alegerea unei cariere viitoare. Pe lângă faptul că tinerii obțin oportunitatea de a acumula experiență practică și de a-și dezvolta abilitățile profesionale, companiile beneficiază de energie proaspătă, idei inovatoare și perspective noi aduse de acești tineri entuziaști. Pentru companii, implicarea în programe de internship sau practici de vară le oferă posibilitatea de a identifica și recruta potențiali viitori angajați, contribuind astfel la dezvoltarea unei baze solide de talente“, conchide experta în resurse umane.

”Am recomandat mereu munca în paralel cu studiile”

Expertul în resurse umane Leonard Rizoiu le recomandă, la rândul lui, tinerilor să lucreze în paralele cu studiile: „Pentru că intrând în câmpul muncii, într-o companie, îți dai seama că îți place mai mult marketing, de exemplu, pentru că e mai creativă, deși tu ești la management. Sau ești la marketing, dar își place partea de vânzări, de interacțiune, de identificare a nevoii. Sau îmi place partea administrativă, sunt atent la detalii. În mod real, niciunul dintre noi nu am știut la 18 ani ce vrem să facem. Foarte puțini sunt oamenii aceia foarte norocoși pe care i-au sprijinit părinții, au intrat la o facultate, au învățat acolo și au mers mai departe. De regulă, te duci la o facultate mai generală și apoi abia după ce intri într-o companie îți dai seama ce vrei. Dacă am terminat Politehnica și vreau să fiu inginer, după ce mă angajez îmi dau seama că vreau să fiu inginer de produs, de design, de producție, de logistică. Sau alt tip de rol care implică diploma mea de inginer“, a argumentat Leonard Rizoiu.

Conform Eurostat, doar 2% dintre studenți lucrează în timpul facultății, în comparație cu o medie europeană de 23%.