Finlanda a devenit marţi cel de-al 31-lea stat membru NATO în urma unei ceremonii desfăşurate la sediul Alianței la Bruxelles în cadrul căreia a depus instrumentul de aderare, care a fost înaintat secretarului de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, reprezentantul statului gardian al tratatului fondator, transmite Agerpres .

Ultimul pas înainte de alăturarea Finlandei la NATO a avut loc marţi la sediul Alianţei la Bruxelles, unde Turcia, ultimul stat care a ratificat protocul de aderare, a transmis documentele în cauză.

Apoi, la ora locală 14.30 (15.30 ora României), secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a invitat, în cadrul unei ceremonii publice, pe ministrul de Externe al Finlandei, Pekka Haavisto, să depună instrumentul de aderare, înmânat secretarului de stat Antony Blinken. Șeful diplomației americane a anunțat apoi că Finlanda este oficial a 31-lea stat membru NATO.

Şeful diplomaţiei americane a salutat o „zi istorică” pentru NATO. „Sunt tentat să spun că este poate singurul lucru pentru care îi putem mulţumi preşedintelui rus (Vladimir, n. red.) Putin, pentru că, încă o dată, a grăbit ceva ce dorea să evite agresând Ucraina”, a declarat Blinken înainte de ceremonie.

Această ceremonie a fost urmată de arborarea steagului Finlandei la sediul NATO în prezența secretarului general al Alianței, președintelui noului stat membru, Sauli Niinisto, miniștrilor de Externe și ambasadorilor și reprezentanților militari ai statelor aliate.

Aderarea Finlandei la NATO coincide cu împlinirea a 74 de ani de la semnarea documentului fondator, Tratatul de la Washington, la 4 aprilie 1949, notează Agerpres.

Stoltenberg: „Finlanda are cei mai puternici aliați din lume”

Jens Stoltenberg a ținut să sublinieze că Finlanda este acoperită de Articolul 5 al Tratatului NATO după aderarea la organizaţie, în timp ce preşedintele Sauli Niinisto a spus că el şi concetăţenii să au sentimentul că trăiesc într-o lume mai stabilă, transmite corespondentul Agerpres.

„Finlanda are cei mai puternici aliaţi din lume. (Vladimir) Putin a vrut să menţină uşa închisă la NATO. Astăzi îi arătăm că a eşuat. În loc de mai puţin NATO, a realizat mai mult NATO”, a spus Stoltenberg într-o declaraţie comună cu Niinisto.

„Este o zi măreaţă pentru Finlanda şi o zi importantă şi pentru NATO. Vreau să văd că procesul de extindere de la 30 la 31 va fi urmat de trecerea la 32. Facem tot ce putem, împreună cu aliaţii, pentru a obţine aderarea cât mai rapidă a Suediei, care este foarte importantă pentru Finlanda”, a spus, la rândul său, Niinisto.

Președintele Finlandei a recunoscut că se simte uşurat după realizarea aderării, dar a menţionat că procesul nu a fost unul dur, pentru că ţara sa a cooperat mereu foarte bine cu NATO.

„Ne-am dezvoltat mereu capabilităţile lucrând împreună cu NATO, an de an, aşa că nu este nimic atât de nou. Nu cred că în viaţa de zi cu zi oamenii văd foarte multe schimbări. Dar avem mai mult sentimentul că trăim într-o lume mai stabilă”, a declarat Sauli Niinisto.

Kremlinul amenință cu „contramăsuri”

Într-o conferință de presă susținută marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a susținut că Moscova va lua „contramăsuri” în funcție de extinderea infrastructurii NATO în Finlanda, pe care a calificat-o drept o „atingere la securitatea” Rusiei.

Întrebat despre eventuale „contramăsuri”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a limitat să răspundă că „vor fi cele considerate necesare” de Moscova.

Aderarea Finlandei la NATO, care survine după mai multe decenii de nealiniere militară, reprezintă un regres strategic pentru Rusia lui Putin, notează AFP.

Odată cu alăturarea acestei țări nordice, NATO își va dubla frontiera cu Rusia, ceea ce regimul de la Moscova consideră că este în defavoarea sa. Ori Alianţa Nord-Atlantică este considerată de Vladimir Putin drept una din principalele ameninţări la adresa conducerii sale.

Voinţa afişată de Ucraina de a se alătura NATO a fost de altfel unul din motivele invocate de liderul de la Kremlin pentru a-şi justifica vărsarea de sânge produsă în țara vecină. Finlanda, la fel ca Suedia, a luat decizia de a adera la NATO pentru a nu avea soarta Ucrainei.