Publicația britanică Financial Times scrie, într-un articol publicat vineri, că ”în mod discret, compania a intervenit pe lângă guvernul austriac în vederea admiterii românilor și bulgarilor în Spațiul Schengen”. Informația este plasată într-un articol despre faptul că România amenință un proiect pe tema gazelor din Marea Neagră ca urmare a veto-ului Austriei vizând aderarea țării la Spațiul Schengen. Un șef al companiei a afirmat, citat de FT, că ei nu sunt prea afectați de recentele amenințări venite din partea Bucureștiului. Ei consideră că secțiunea de gaze OMV de la Marea Neagră este una sigură, dată fiind marea importanță pe care o are în privința securității energetice a românilor și la nivelul UE.

Redăm mai jos integral articolul din Financial Times:

”Un proiect vizând gazele din Marea Neagră este prins într-o serie de dispute diplomatice datorate opoziției Austriei față de aderarea României în Spațiul Schengen fără frontiere din Europa.
Compania energetică austriacă OMV deține parțial platforma Neptun Deep de pe coastele României, de unde, începând din anul 2027, ar putea fi pompate 10 miliarde de metri cubi. Luna trecută, premierul român, Marcel Ciolacu, a declarat că guvernul său nu intenționează să modifice o lege pe tema comercializării gazelor de pe malurile țării – o decizie față de care OMV ridică obiecții – atâta vreme cât Austria continuă să se opună aderării țării sale la Spațiul Schengen.

“Vom continua proiectul bazându-ne pe forma actuală a legii din domeniu, România continuând totodată să își susțină argumentele cu privire la intrarea sa în Spațiul Schengen, inclusiv în fața instanțelor europene, în cazul în care Austria nu își schimbă poziția”, a declarat Ciolacu în fața jurnaliștilor după întrevederea avută cu o delegație OMV de la București, pe data de 18 septembrie.
În iunie, OMV a reclamat România la o curte internațională de arbitraj după ce Bucureștiul a schimbat o lege pe tema gazelor din largul mării, ea prevăzând un veto al guvernului asupra unor contracte private “în situații de urgență”. Statul român controlează 50% din platforma Neptun Deep, cealaltă jumătate fiind deținută de OMV Petrom.

Anterior, Ciolacu a amenințat să dea în judecată Viena și să pretindă până la 2% din totalul veniturilor țării drept pagube datorate faptului că România este ținută în afara Spațiului Schengen după mai bine de 10 ani de la data stabilită inițial pentru aderarea sa.

Ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că disputa nu trebuie redusă la ceva de genul “îți dau asta ca să îmi dai aia, adică, voi ne oferiți accesul la Schengen , iar noi vă dăm gaze din Marea Neagră”. El a spus că legea gazelor permite guvernului “să intervină” în relațiile comerciale cu clienți privați “în anumite situații de urgență”, situații care, potrivit celor de la OMV, nu sunt tocmai clare.

Dar Burduja a mai spus că românii “se arată extrem de dezamăgiți din cauza neaderării lor la Spațiul Schengen. Vetoul Vienei pare mai degrabă un demers politic… care nu are nimic de-a face cu pregătirea țării noastre”.

OMV a refuzat să comenteze “decizia politică”, adăugând însă că “speră” ca, în curând, România să fie primită îm Spațiul Schengen. “Astăzi, o forță-cheie a Uniunii Europene este tocmai libera circulație peste frontiere”.

În mod discret, compania a intervenit pe lângă guvernul austriac în vederea admiterii românilor și bulgarilor în Spațiul Schengen. În România, OMV are aproximativ 8000 de angajați. Iar firma mixtă din această țară, OMV Petrom, la care este acționar majoritar, este cel mai mare contribuabil din România, în anul 2022, impozitul plătit la nivelul întregii țării fiind de aproximativ 7%.
Un șef al companiei a afirmat că ei nu sunt prea afectați de recentele amenințări venite din partea Bucureștiului. Ei consideră că secțiunea de gaze OMV de la Marea Neagră este una sigură, dată fiind marea importanță pe care o are în privința securității energetice a românilor și la nivelul UE.

În 2024, în Austria vor avea loc alegeri, iar, timp de un an, Partidul naționalist al Libertății, de extremă-dreaptă, a condus în sondaje, exercitând presiuni asupra guvernului de centru-dreapta al lui Karl Nehammer, silindu-l să devină și mai dur în privința imigrației. Nehammer a declarat de mai multe ori că România este incapabilă să-și securizeze frontierele pentru a bloca intrarea migranților clandestini.

Anul viitor, și în România vor avea loc alegeri, așa că nici ea nu poate da ușor înapoi. “Puneți-vă în locul nostru și veți vedea că nu e cinstit și nici plăcut să stai la coadă pe aeroporturi și la punctele de trecere a frontierei”, a declarat Burduja. “Și, fără îndoială, asta implică și niște costuri de ordin economic”.

Dar certurile pe tema legislației nu sunt singurul motiv pentru care s-ar putea ca explorările de pe platforma Neptune Deep să mai dureze încă mulți ani. Întrucât, în Marea Neagră, războiul s-a intensificat, ucrainenii atacând Crimeea, iar Rusia bombardând Odessa și porturile de pe Dunăre, faza construcției, prevăzută a începe anul viitor, s-ar putea izbi de niște probleme legate de securitate. Termenul finalizării e stabilit pentru 2027.

Totuși, Burduja afirmă că România este pregătită să ajute la apărarea platformei Neptune Deep și s-a simțit îndreptățit să creadă asta în urma deciziei unor companii din luna iunie, vizând ultimele investiții. “Cu siguranță că aceste gaze vor întări securitatea regională”, a spus el. “Or, asta nu e valabil doar pentru România, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria”.
“Este vorba despre o investiție de 4 miliarde de euro care va reduce dependența de gaze a Europei față de Rusia “, afirmă Burduja. “Îmi imaginez că Rusia va urmări cu atenție evoluția acestei investiții și, dacă ei o vor putea întârzia sau o vor putea opri, s-ar putea să încerce asta… România își va apăra teritoriul“.

Sursa: Financial Times / Articol de Marton Dunai, Budapesta și Sam Jones, Londra/ Rador Radio România / Traducerea: Alexandru Danga

Distribuie Distribuie Comentarii