Un mic canal de la gura de vărsare a Dunării a devenit un punct de interes geopolitic între Ucraina și România, provocând temeri că Rusia se poate amesteca, iar sprijinul Bucureștiului pentru vecinul său devastat de război s-ar putea diminua.

Disputa a izbucnit atunci când Kievul a declarat luna trecută că a dragat canalul Bîstroe, un canal ucrainean lung de aproximativ 10 km, care face legătură între Marea Neagră și brațul Chilia al Dunării, acesta din urmă formând o graniță naturală între România și Ucraina, notează Financial Times.

Creșterea adâncimii navigabile a canalului Bîstroe de la 3,9 metri la 6,5 metri a fost „prima de la independența” față de Uniunea Sovietică, în 1989, au anunțat autoritățile ucrainene adăugând: „Continuăm să dezvoltăm ansamblul porturilor Dunării”.

Extinderea canalelor de navigație din Delta Dunării este crucială pentru planurile Kievului de a dezvolta rute alternative de export după ce Rusia a blocat porturile ucrainene din Marea Neagră în urma invaziei sale. În timp ce un acord privind exportul de cereale pentru redeschiderea a trei porturi a fost un colac de salvare pentru economia ucraineană afectată de război și a impulsionat aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, Kievul este hotărât să asigure rute viabile care să ofere mai multă protecție împotriva agresiunii rusești.

Kievul susține că adâncirea canalului face parte dintr-un acord anterior, anume programul Solidarity Lanes, finanțat de UE, pentru a facilita comerțul Ucrainei cu blocul comunitar, relatează sursa citată.

Cu toate acestea, anunțul a stârnit reacții în România, unde oficialii au afirmat că dragajul amenință Delta Dunării, o rezervație naturală protejată la nivel mondial, cunoscută pentru biodiversitate și multitudinea speciilor de păsări.

Ministerul de Externe al României l-a convocat pe ambasadorul ucrainean și a cerut vecinului său să oprească „toate lucrările de dragare”, dacă rezultatul depășește parametrii normali de întreținere a căii navigabile. De asemenea, Bucureștiul a cerut să efectueze propriile măsurători ale brațului Chilia și ale canalului Bîstroe.

În contextul în care această dispută amenință să afecteze relațiile bilaterale, ambasada Ucrainei a făcut apel la România să „nu facă jocul propagandei rusești”, care urmărește să diminueze sprijinul lor pentru Kiev în timp ce războiul se prelungește.

Ambasada Ucrainei la București a încercat rapid să clarifice faptul că lucrările au fost de o „de natură operațională” pentru a îndepărta nămolul care a redus adâncimea cursului de apă.

Președintele Klaus Iohannis a blamat „discursurile instigatoare” și i-a îndemnat pe cetățeni să lase mai întâi experții să stabilească „ce se întâmplă cu adevărat acolo”.

„Nu cred că este potrivit să îi atacăm pe ucraineni pe baza unor date incerte”, a declarat Iohannis în timpul unei întâlniri cu președintele american Joe Biden, la Varșovia luna trecută. „Ei nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”.

Ucraina a aprobat cererea României de a efectua propriile sale măsurători hidrografice pe canalul Bâstroe și pe brațul Chilia pentru a clarifica conflictul.

Măsurătorile sunt programate să înceapă pe 15 martie.

Marți, discuții mediate de Comisia Europeană au avut loc la Izmail, un oraș portuar ucrainean de pe Dunăre, situat la aproximativ 60 km vest de canalul Bîstroe.

„Vom face măsurători comune pentru a clarifica totul și pentru a evita orice politizare”, a declarat Dmitro Barinov, șeful adjunct al Autorității ucrainene a porturilor maritime.

Pentru Gabriel Păun, președintele grupului ecologist român Agent Green, discursul public de până acum cu „prea multă politică și prea puțină știință”.

„Știu că România și Ucraina ar trebui să ajungă la un consens înainte să se efectueze orice lucrare în Deltă”, a spus el. „Consensul trebuie să aibă ca prioritate conservarea ecosistemului înaintea câștigurilor economice”.

Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, a cerut ambelor țări să dea dovadă de „transparență totală” și să rezolve divergențele dintre ele.

Contrar declarației Ucrainei, ea a spus că canalul Bîstroe nu face parte din programul „Solidarity Lanes”, care acoperă mai multe porturi dunărene din ambele țări, inclusiv Constanța, cel mai mare port din România. Acest program a permis exportul a 51 milioane de tone de mărfuri din Ucraina din luna mai anul trecut până la începutul lunii februarie.

„Coridorul dunărean este foarte important”, a declarat Vălean pentru Financial Times, adăugând că vor fi puse la dispoziție mai multe fonduri pentru ca România să îmbunătățească navigabilitatea și să crească volumele de export prin propriul canal, Sulina, care este principala cale navigabilă, pentru navele de marfă, care face legătura cu Marea Neagră.

Adrian Stănică, cercetător la Institutul Național de Geologie Marină din București, subliniază că ar fi costisitor pentru Kiev să dezvolte și să întrețină canalul de ruta Bîstroe-Chilia. Însă, potrivit acestuia, lucrările de întreținere periodică au efecte neglijabile asupra biosferei.

Având în vedere că sunt în joc legăturile bilaterale, el a adăugat că în România discursul pe această temă a devenit „intoxicat” de știri false și, posibil, alimentat de o țară terță, fără să numească Rusia.