Filosofia filantropiei: Cum să donezi un miliard de dolari - GALERIE FOTO
Anunţul făcut de Mark Zuckerberg privind plasarea a 99% din acţiunile deţinute la Facebook, în valoare de 45 de miliarde de dolari, într-o fundaţie care se va concentra pe susţinerea potenţialului uman şi al egalităţii, a stârnit numeroase dezbateri şi controverse în toată lumea, dar mai ales în rândul celor 1.826 de miliardari ai planetei.
La începutul lunii decembrie, Mark Zuckerberg şi soţia sa Priscilla Chan au anunţat, printr-o scrisoare adresată fiicei lor nou-născute, că vor plasa 99% din acţiunile deţinute la Facebook într-o fundaţie care se va concentra pe susţinerea potenţialului uman şi al egalităţii.
Noul proiect al lui Zuckerberg, Chan Zuckerberg Initiative, nu este primul de acest tip în care se implică. Când avea 26 de ani, Zuckerberg a semnat iniţiativa Giving Pledge, care invită cei mai bogaţi oameni ai lumii şi familiile acestora să se angajeze să aloce jumătate din averile lor pentru cauze filantropice sau caritabile, pe parcursul vieţii sau prin testamente.
Într-un material realizat de Financial Times şi intitulat "Filantropie: Cum să dai un miliard de dolari", autorul scrie că, pentru un filantrop, să donezi poate fi o sarcină dificilă: trebuie să decizi cum, când şi trebuie să ţii cont de aspectele legale.
Autorul articolului oferă astfel mai multe exemple de miliardari renumiţi pentru spiritul lor filantropic, pe care îi clasifică în mai multe categorii:
Filosofia de a dărui cât timp trăieşti - "Giving while living"
Chuck Feeney, co-fondator, în 1960, al lanţului de magazine Duty-Free Shoppers (în care se pot cumpăra suveniruri neimpozabile din aeroporturi), a decis în 1984 să transfere dreptul său de proprietate asupra a 38,75 la sută din acţiunile deţinute în DFS, estimate la 1,6 miliarde de dolari, unei fundaţii care a primit numele "Atlantic Philanthropies".
"Am avut întotdeauna această idee: că trebuie să-ţi foloseşti averea pentru a-i ajuta pe oameni. Eu mi-am propus în viaţă să muncesc mult, nu să mă îmbogăţesc", a declarat la un moment dat Chuck Feeney.
Potrivit moştenirii sale, Chuck Feeney a cerut ca banii oferiţi să fie folosiţi până în anul 2020. În total, 8 miliarde de dolari vor fi donaţi pentru a trata bolnavii de demenţă din Irlanda şi a preveni SIDA în Africa de Sud sau pentru a lupta împotriva pedepsei cu moartea din America.
Feeney a mizat astfel pe actele caritabile în timpul vieţii, fiind o provocare pentru modelul tradiţional american, ale cărui baze au fost puse de marii filantropi ai Americii, John Rockefeller, Henry Ford sau Andrew Mellon, cu fundaţii de caritate care au rezistat multe decenii după moartea acestora.
"Totuşi, fundaţiile de familie rămân modelul american predominant, fiind concepute pentru a trece din generaţie în generaţie. Prinţul Arabiei Saudite, Alwaleed bin Talal al-Saud, a anunţat că va crea anul acesta o fundaţie care va fi gestionată, după moartea sa, de către copiii săi, în ceea ce ar însemna un angajament faţă de întreaga omenire", scrie Financial Times.
Alege o cauză, nu te "îndrăgosti"
Co-fondatorul Facebook, Dustin Moskovitz, şi soţia sa, Cari Tuna, au finanţat organizaţia GiveWell, care analizează ce tipuri de donaţii au cel mai mare impact şi se ocupă de cause diverse, cum ar fi prevenirea unui dezastru în cazul în care un un asteroid ar lovi planeta sau donarea unor sume de bani locuitorilor unor sate din Kenya.
Mesajul soţiei lui Moskovitz, Cari Tuna, în ceea ce priveşte activitatea filantropică este unul mai puţin obişnuit: "nu te îndrăgosti". "Este uşor să te ataşezi de un subiect. Vizitele în anumite locuri reprezintă un instrument important atunci când ţi-ai ales cauza, dar mai puţin valoros ca instrument de comparare", susţine Cari Tuna.
Pe de altă parte, Sean Parker, un alt investitor Facebook, crede că filantropii ar trebui să se concentreze pe zone în care au o perspectivă unică şi o abordare personală, aşa cum este fundaţia sa, Fundaţia Parker, care se ocupă de tratarea cancerului prin imunoterapie.
Politica şi caritatea
Membru al Partidului Republican şi fondatorul Elliot Management, Paul Singer, care a militat pentru drepturile homosexualilor, crede că un filantrop ar trebui să utilizeze toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a schimba sistemul.
"Oricine îşi propune să rezolve complet problema oamenilor fără adăpost din San Francisco, de exemplu, înţelege repede că de fapt schimbarea politicilor autorităţilor locale ar avea un impact mai mare decât finanţarea de adăposturi. Nimeni nu va reuşi singur să rezolve problema schimbărilor climatice, de aceea donatori precum Jeff Skoll, fost executiv la eBay, s-au concentrat în a atrage atenţia opiniei publice asupra acestui subiect prin diverse campanii, prin relaţii publice sau prin finanţarea unui documentar cum a fost "An Inconvenient Truth", despre campania lui Al Gore", scrie Financial Times.
Un expert în domeniul politicii de mediu, Hal Harvey, susţine că cei care vor să doneze bani trebuie să facă o alegere: “Dacă vrei să obţii multă publicitate în presă poţi doar să donezi bani pentru cluburile de copii sau pentru orchestra oraşului. Cu cât este mai mică problema socială de care te ocupi, cu atât vor fi mai mari semnele de recunoştinţă. Când e vorba de schimbările climatice, este mult mai greu să obţii succes sau recunoştinţă".
De exemplu, John Paulson, fondator al Paulson & Co., firmă de administrare a investiţiilor, a fost criticat pentru că a donat 400 de milioane de dolari Universităţii Harvard, la care a studiat, considerându-se că astfel se produce o inegalitate, instituţia fiind deja una de elită, bine finanţată.
Fără fundaţii de caritate
Bill Gates a reuşit prin fundaţia sa să combată anumite boli şi să îmbunătăţească educaţia, reuşind să-l convingă pe Warren Buffett să investească în această fundaţie o sumă de până la 43 de miliarde de dolari.
Însă, fondatorul eBay, Pierre Omidyar, şi soţia sa, Pamela Omidyar, donează prin intermediul unei societăţi cu răspundere limitată, Omidyar Network, fără privilegii fiscale şi fără restricţii. Decizia a fost urmată şi de soţia lui Steve Jobs, Laurene Powell, iar acum şi de Mark Zuckerberg.
Apariţia acestor abordări diferite pentru a dona 1 miliard de dolari schimbă semnificaţia filantropiei. Fapte precum a face o donaţie în bani sau o construi o bibliotecă care să îţi poarte numele se pierd acum în detrimentul ambiţiilor „noilor” filantropi.
Succesul acestei evoluţii nu va fi măsurat decât în numărul de vieţi salvate sau îmbunătăţite, de boli vindecate şi prejudecăţi sociale depăşite, ci şi prin acceptarea acestei abordări în rândul oamenilor.
Sursa: mediafax.ro