Primele trageri reale cu sistemul Patriot i-au pus la încercare pe militarii români, când, înainte de activarea celei de-a doua rachete, un senzor a trimis informații eronate, iar lansatorul s-a decuplat automat .

FOTO MApN

Incidentul în urma căruia la exerciţiul PATRIOT SPARK 23 un interceptor PAC-2 ATM a refuzat să fie lansat de sistemul antiaerian nu a avut la bază o eroare umană și poate fi catalogat ca o problemă tehnică ce nu ar fi contat într-o situație reală de luptă. Practic, un senzor a oprit lansatorul din funcționare.

Generalul Constantin Spînu, director de comunicare al Ministerului Apărării Naționale (MApN), a explicat exact care a fost firul evenimentelor.

„La exercițiul de miercuri trebuiau să se tragă trei rachete după ce marți s-a tras o altă rachetă PAC-2 ATM pentru a verifica sistemul. Acest interceptor nu a avut neapărat o țintă și a fost testat și sistemul de autodistrugere. Cele trei rachete trebuiau trase pentru anihilarea unor ținte simulate cu ajutorul unor drone MQM 178 Firejet și ULTRA 20. A fost lansată prima țintă și a fost trasă cu succes o rachetă care și-a îndeplinit misiunea. Lansarea celei de-a doua rachete din același sistem nu s-a mai putut realiza deoarece acesta a pierdut legătura cu partea de comandă. Sistemul a funcționat corect și tragerea a fost comutată automat pe cel de-al doilea lansator care a și anihilat ținta. În mod evident, tragerea rachetei a treia a fost puțin amânată, până într-o oră, pentru că racheta a trebuit mutată din sistemul care a refuzat să mai funcționeze în cel de-al doilea lansator adus de noi la Capu Midia. Și racheta cu numărul trei și-a îndeplinit în final misiunea”, a explicat generalul pentru „Adevărul”.

Capacitatea de luptă nu ar fi fost redusă

Constantin Spînu spune că după câteva ore experții MApN au depistat de ce a refuzat lasatorul să mai funcționeze la un moment dat.

„După primele verificări se pare că a fost vorba de un senzor de temperatură care după primele concluzii nu a funcționat corect. A indicat eronat temperatura și s-a dat automat comanda de închidere a sistemului. Oricum, într-o situație reală, un astfel de eveniment în care se pierde comunicația dintre cabina de comandă și un lansator nu are niciun impact asupra desfășurării acțiunii de luptă pentru că sistemul Patriot e astfel proiectat încât să comute automat tragerea către un alt lansator care e conectat. Lucru care s-a întâmplat și acum, s-a verificat. Apoi, într-o situație reală, sistemul ar fi funcționat în varianta pentru luptă, cu patru lansatoare, nu cu două cum am venit noi la exercițiu. Și toate lansatoarele ar fi fost alimentate la capacitate maximă, nu numai cu trei rachete cum s-a întâmplat miercuri”, a mai precizat generalul Spînu.

După incidentul de miercuri au reacționat și responsabili din Forțele Aeriene Române care au declarat că și astfel de situații fac parte din procesul de pregătire dedicat militarilor.

„Ce s-a întâmplat astăzi este o problemă tehnică zic eu minoră, practic s-a pierdut legătura între cabina de control al angajării și unul dintre lansatoare. Eu văd acest incident ca o oportunitate”, a declarat Virgil Toșa, comandantul Regimentului 74 Patriot. La rândul lui, Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, a susținut că „problema tehnică care ne duce la o mică întârziere pentru lansarea numărul 3 va fi remediată și cred că și asta e o parte importantă a procesului de verificare a sistemului”.

Ce a cumpărat România

România a achiziționat printr-un contract guvern-guvern șapte sisteme performante Patriot. Patru dintre ele sunt utilizate de Forțele Aeriene și trei vor fi achiziționate pentru Forțele Terestre. Cele şapte sisteme au costat aproximativ 4 miliarde de dolari, achiziția Patriot fiind cea mai scumpă din istoria României. La pachet s-au achiziționat și peste 200 de interceptori, adică 60 de rachete PAC-2 GEM-T şi 168 de rachete PAC-3 MSE.

Fiecare sistem Patriot în configurația 3+ este compus dintr-un radar AN/MPQ-65, o stație de control a focului AN/MSQ-132 și patru lansatoare care pot trage câte 4 rachete PAC-2 GEMT sau câte 12 rachete PAC-3 MSE. Sistemele sol-aer cu rază de mare acţiune Patriot 3+ sunt capabile să neutralizeze în orice condiţii meteo ţinte aflate la mare altitudine (aproximativ 24.000 de metri). Pot lansa rachete interceptoare în 9 secunde de la semnalarea ţintei, iar aceasta este lovită cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului.