Pe vremea când România era considerată „grânarul Europei“, se produceau filme de propagandă în care se vorbea de producțiile-record din agricultură.

Într-un film din anii ’70, aflat în arhiva Cineclic, se vorbește de sistemele de irigații din Galați, Dobrogea, Olt, acolo unde se făceau „8.000 kilograme boabe la hectare la cultura de porumb“.

Conform autorilor, în Dobrogea, „cea mai însetată regiune a țării“, problema fusese ca și rezolvată. „Însetată întotdeauna sub puterea soarelui, Dobrogea își cere omul apă. Cât mai multă apă pentru ogoarele ei nesfârșite. Numai sistemul Carasu pompează anula 10 milioane metri cubi de apă. Și iată că Dunărea este obligată, după ce strânge de la afluenți din șapte țări, să trimită ea însăși afluenți spre temeliile recoltelor“.

Gospodăria din Mangalia dată ca exemplu pozitiv: „Niciun strop de apă nu a căzut decât de jos în sus“. Ca urmare a sistemul de irigații, aflăm mai departe din filmul de propagandă, că s-au obținut „producții aproape duble de legume“.

Plantele, udate cu găleata

În continuarea filmului, se vorbește de dorința tinerilor de a da o mână de ajutor. Astfel, „în majoritatea regiunilor, tinerii s-au alăturat muncitorilor care au lucrau cu dârzenia vârstei în sprijinirea măsurilor de combatere a lipsei umidității din sol“. În filmare apar tineri care trec din mână în mână căldări pline cu apă pe care le varsă la rădăcina plantelor arse de secetă.

Muncitori și țărani, la munca de pe câmp

Agricultura ar fi trebuit să asigure satisfacerea deplină a necesităţilor de consum a întregii populaţii, aprovizionarea industriei cu materii prime, precum şi cantităţi sporite de produse destinate exportului.

An de an, erau raportate cifre uriaşe în toate ramurile agriculturii şi zootehniei, în timp ce viaţa de zi cu zi era petrecută la cozile umilinţei fără margini.

Pentru Dobrogea şi nu numai, comuniştii raportau în anul 1989 producţii-record în agricultură de peste 8.000 kilograme de grâu la hectar. În realitate, în judeţele Constanţa şi Tulcea, recolta era de trei ori mai mică: 3.773 kg/ha în Constanţa şi 2.838 kg/ha în Tulcea. Fără utilaje şi materiale de lucru, dar cu obiective aberante, agricultorilor le era imposibil să se alinieze cerinţelor trasate din birou.

Culiță Tărâță: „S-a furat tot“

Fostul deputat Culiță Tărâță a vorbit în Parlament despre sistemul de irigații al României: „Înainte de 1989, România avea o reţea de irigaţii întinsă pe o suprafaţă de 3,2 milioane de hectare. Astăzi, la mai bine de douăzeci de ani de la Revoluţie, nu mai există aproape nimic. Irigaţiile au dispărut. Sistemul acela făcut pe timpul comunismului s-a mistuit după 1990. S-a furat tot, de la pompele care trăgeau apa din Dunăre sau din râurile interioare, până la dalele din beton care căptuşeau canalele de irigaţii. Din dale, oamenii şi-au făcut alei prin curte, iar din ţevi, un soi de boltă în jurul caselor. Problema e că nu i-a oprit nimeni, dar nici n-a venit cineva, de-a lungul acestor ani, să refacă lucrările. Lipsa banilor a fost tot timpul o scuză bună“.

Nicolae Ceauşescu la IAS Amzacea - 20.VI.1979. Cota 88/1979 Fototeca online a comunismului românesc

Ministrul Agriculturii, nostalgic după sistemul de irigații

Și ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a vorbit, în emisiunea Agro Strategia de la TVR1, despre irigatii de pe vremea regimului Nicolae Ceauşescu. „Nu am cum să fiu nostalgic după regimul comunist pentru că eu aveam 10 ani atunci. Mai mult de atât, sunt nostalgic după sistemul de irigaţii din România, care este sistemul de irigaţii al românilor şi mi-aş dori foarte mult să investim în continuare în sistemul de irigaţii, să ajungem să irigăm ca în 1989. Sunt nostalgic şi îmi doresc foarte mult ca toate resursele economice ale României să fie exploatate”, a declarat Barbu, la TVR 1.