George Simion a anunțat că-și dorește să creeze un „bloc suveranist” în România, însă acest plan pare departe de a se realiza. Fiecare formațiune care se recomandă „suveranistă”, „conservatoare” sau „naționalistă” merge pe propriul drum, la alegerile parlamentare și chiar prezidențiale, scrie Ziare.com.

Cel mai recent semn de șubrezire a relației dintre forțele suveraniste a venit odată cu anunțul lui Cristian Terheș privind candidatura sa la alegerile prezidențiale. Terheș, contestatar al măsurilor dure din vremea „COVID” și susținător al unor proiecte comune cu AUR, trimis în Parlamentul European pentru cel de-al doilea mandat pe lista AUR, a declarat săptămâna trecută că nu-l va susține pe George Simion pentru Palatul Cotroceni, ci că va intra în cursa electorală chiar el, cu susținerea unei mici formațiuni, Partidul Național Conservator Român (PNCR).

Cristian Terheș: „George Simion mi-a propus funcții în AUR, dar am refuzat”

Cristian Terheș susține că nu a fost niciodată membru AUR. Ruptura s-ar fi produs în momentul în care formațiunea lui George Simion ar fi vrut să „fure” membri de la alte partide. Practic, Simion este acuzat de lipsă de fair-play.

„George Simion mi-a propus de mai multe ori sa intru în AUR, chiar sa-mi dea funcție de conducere, dar am declinat oferta. Același lucru mi l-au propus și alte partide.

Cred că România are nevoie de un partid conservator creștin-democrat suveranist, care continuă direcția europeană și atlantistă a țării, și asta construiesc. Economic, securitar și ținând mai ales seama de interesul comunității românești din afara țării aliații și prietenii noștri sunt la vest.

De circa doi ani au existat discuții cu mai multe partide să facem o alianță mai largă cu AUR, tocmai pentru că ne adresam fiecare partid unui bazin electoral specific, alianță care nu s-a mai făcut. O asemenea alianță largă, după toate calculele sociologice, ar fi obținut peste 25% din voturi", a declarat Terheș, pentru Ziare.com.

Cristian Terheș s-a simțit trădat de către George Simion. Astfel, europarlamentarul a hotărât să consolideze capitalul electoral pentru formațiunea pe care o reprezintă.

„În condițiile în care o alianță mai largă nu s-a făcut, motiv pentru care la locale am mers separat, era de așteptat ca la prezidențiale și parlamentare, în lipsa unei înțelegeri, să avem propriul drum.

Nu în ultimul rând, în contextul în care noi, mai multe partide, discutam despre o alianță, iar de la nivel central al AUR se comunica în teritoriu că nu va fi nicio alianță, iar cei care vor să candideze la locale trebuie să intre în AUR, efectul generat a fost plecarea a numeroși oameni buni spre alte partide.

În urma acestei situații am comunicat că noi, PNCR, suntem dezlegați de orice înțelegeri scrise sau verbale, pregătindu-ne să mergem pe cont propriu. A mai rămas doar alianța electorală la europarlamentare, pentru că AUR a dorit-o, noi fiind pregătiți să mergem și la aceste alegeri pe cont propriu. Avantajul alianței s-a văzut la europarlamentare vs. locale, unde alianța de la europarlamentare a obținut cu sute de mii de voturi mai multe decât a obținut partidul AUR, singur, la locale. Întotdeauna, unit ești mai puternic”, a mai explicat Terheș.

De asemenea, potrivit europarlamentarului, războiul din Ucraina este o temă ce-l plasează de o altă tabără, față de George Simion.

„O temă unde am un punct de vedere diferit de cel al lui George Simion este poziția României cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a fost injust și a încălcat normele internaționale și chiar tratatele semnate de cele două țări (...)”, a precizat europarlamentarul, pentru Ziare.com.

Interviul integral cu Cristian Terheș va fi publicat pe Ziare.com în acest weekend.

Ruptura lui Cristian Terheș de AUR, explicată de către europarlamentarul Gheorghe Piperea

Între George Simion și tabăra sa, respectiv Cristian Terheș, există diferențe de viziune. De exemplu, Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, contestă modul în care fostul preot se raportează la războiul din Ucraina.

„Nu știu ce motive are domnul Terheș să nu susțină candidatura celui mai bine clasat candidat conservator și suveranist, George Simion. Cel puțin teoretic, suntem încă în democrație, deci oricine poate avea propria opinie, fundamentată sau nu, și să ia orice decizie, rațională sau dominată de emoții și judecăți prescurtate.

Domnul Terheș, de exemplu, a votat pentru Rezoluția PE din 17 iulie 2024 de susținere a Ucrainei ‘până la victoria finală’, în timp ce europarlamentarii AUR au votat contra acestei rezoluții. În mod special, am votat contra pentru că rezoluția este un ‘băț în gard’, o auto-invitație a UE în războiul de la estul României, iar în general, am votat ‘contra’ pentru că presupune costuri suplimentare, de miliarde de euro anual, pe care România nu le mai poate suporta”, a declarat Piperea, pentru Ziare.com.

Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, Terheș nu este în conflict cu AUR, dar în mod evident, relațiile s-au răcit după ce fostul membru PSD și PNȚCD a bifat cel de-al doilea mandat la Bruxelles.

„Domnul Terheș chiar nu a fost membru AUR, el doar a fost în alianță cu AUR la alegerile din 9 iunie 2024, alianță care a cuprins și Partidul Republican, de altfel. Este clar că domnul Terheș și-a ales acum propriul drum, iar alegerile din 24 noiembrie, 1 decembrie și 8 decembrie vor fi cele mai bune teste ale corectitudinii acestei alegeri.

La cunoștința mea nu există un conflict al AUR cu domnul Terheș. Suntem aici, la Parlamentul European, membri ai aceluiași grup politic, European Conservative and Reformist Group (ECR), domnul Terheș fiind susținut la nivel de lobby și votat de noi pentru poziția de vice-președinte de grup. Nu văd niciun motiv să abandonăm colaborarea pe principii și proiecte comune.

E bine de spus, totuși, că în ECR votul individual și pe partide naționale este liber, iar nu impus militarist, așa cum se întâmplă în celelalte grupuri - popularii, socialiștii și neo-marxiștii de la Renew”, a mai transmis Piperea.

Europarlamentarul AUR încă păstrează speranța că într-un anumit context, suveraniștii se vor uni, pentru a combate adversarii politici poziționați în partea opusă a axei ideologice.

„Suveranismul, la nivel de individ, este în mod natural ‘divizat’. Este bine că este ‘divizat’, tocmai pentru că înseamnă competiție de idei și de proiecte, orgolii personale - care nu au numai părți negative, refuzul încremenirii în proiect etc. Dacă această ‘divizare’ este naturală, nu este nimic de criticat. Dimpotrivă, e definiția democrației în acțiune.

La un moment dat, principiile și ideile conservatoare se vor coagula și vor determina apariția instrumentului natural, organic, de neutralizare a tendințelor totalitare ale globalismului neo-marxist și a progresismului prost înțeles și rău-intenționat. Dacă, însă, divizarea este artificială, dacă este rezultatul unor scenarii și regii ale statului profund, interesat să mențină status quo-ul, în contra aspirațiilor lumii de azi, atunci este o problemă.

Mi-amintesc cu acuitate o poveste de acum un an, spusă de un anume general SRI, care se ocupă cu ”ingineria socială” și care se lăuda că departamentul său de manipulare a maselor, pe care îl conduce, nu va permite ”extremiștilor” să devină prea importanți în ecuația puterii, că va face ca omul simplu să voteze contra ”extremismului”, ca și când acest impuls ar fi unul propriu, venit din străfundurile rațiunii sale. Generalul se numește Anton Rog și nici până acum nu a fost demis pentru asemenea afirmații și acțiuni”, a concluzionat pentru Ziare.com Piperea, europarlamentar aflat la primul mandat.

Cine sunt politicienii suveraniști din România

La un moment dat, în 2023, Cristian Terheș s-a numărat printre numele vehiculate de către George Simion, drept potențial candidat la prezidențiale, susținut de AUR. Pe listă s-au mai aflat și Ioan Aurel Pop, Andrei Marga, Mircea Diaconu, Gheorghe Piperea, Dan Puric și alții.

Printre liderii politici ce se consideră parte a taberei suveraniste se numără:

- George Simion - cotat cu 14%

- Diana Șoșoacă - cotată cu 6%

- Cristian Terheș

- Călin Georgescu

- Aurelian Pavelescu

- Florin Călinescu

- John Ion Banu

- Gheorghe Funar

Primii șapte și-au anunțat deja candidatura la prezidențialele din 2024.

Explicația pentru ascensiunea și neînțelegerile din tabăra suveranistă

Radu Enache, specialist în geopolitică, a explicat ascensiunea suveranismului în România, din ultimii ani.

„După o perioadă de optimism, de apartenență la NATO și UE, a apărut o perioadă de pesimism și îngrijorare, pentru că, cu toate progresele făcute, decalajele față de Occident rămân aceleași. Mulți dintre români au impresia că România și-a îndeplinit toate angajamentele, dar totodată, suntem ținuți în afara Spațiului Schengen, nu primim vize în SUA, sunt niște amănunte evidente, care ne fac să ne simțim un partener, un aliat de mâna a doua. Apoi, există și partea de nostalgie. Nu putem să nu remarcăm faptul că, în primul rând, toate activele și toate afacerile care merg bine sunt într-o mare măsură, în mâna capitalului străin. Noi ne lăudăm cu o creștere a PIB-ului, dar acest PIB se referă la ceea ce se produce în România, nu și la ceea ce rămâne aici.

'Cireașa de pe tort' se referă la acest nefericit conflict din Ucraina, care are drept efect o creștere mare a cheltuielilor țării în domeniul Apărării, multe dintre ele considerate ca nefiind necesare în mod direct și imediat. În momentul în care am intrat în NATO, oamenii ar fi trebuit să știe că există și avantaje, și dezavantaje. Faptul că s-a ajuns la un conflict care continuă să se escaladeze, e foarte neplăcut și oamenii simt că e ceva în neregulă, o primejdie.

Pe de o parte, există nemulțumire față de pierderea proprietății - chestiune relativ abstractă asupra unor mijloace de producție, afaceri, în cele din urmă asupra profitului, pe de altă parte, sentimentul acesta de teamă, de primejdie, cum că implicarea în acest conflict militar nu doar că nu ne priește, ci chiar ne dezavantajează”, a declarat analistul politic, pentru Ziare.com.

În opinia lui Radu Enache, termenul de „suveranism" continuă să provoace confuzie în societate.

„O națiune suverană înseamnă că prin voința populației, o țară a decis să împartă suveranitatea aceasta cu cineva. În esență, cu NATO și UE. Chiar de la intrarea României în ONU, o parte din suveranitatea sa a cedat-o în cadrul acestei organizații. Deci noțiunea de suveranitate nu e totuna cu independența.

În momentul în care în discursul public noi introducem noțiunea de suveranitate, eludăm problema. Problema e că vorbim despre o țară care nu-și controlează în totalitate pârghiile politice și economice. Aici, opinia mea este că în cazul României, acestea sunt controlate în mică măsură la nivel intern, undeva pe la 20%. În aceste condiții, nu vorbim despre suveranitate sau non-suveranitate, ci despre independență sau non-independență”, a declarat analistul, pentru Ziare.com.

Distribuie Distribuie Comentarii