Familia Cojanu transformă laptele obținut de la oile fermei lor în brânză, caș, urdă și alte specialități după rețete moștenite din bătrâni. Pe lângă succesul obținut cu preparatele lor, ei își deschid acum porțile stânei pentru cei mici, să cunoască îndeaproape vietățile și modul lor de îngrijire.

Familia Cojanu crește oi de 300 de ani. Ferma lor este la aproximativ 5 kilometri de Galați, spre balta Zătun, aproape de vama de la Giurgiulești. Cele peste 1.000 de oi produc în lunile de vară peste 80 de kilograme de brânză pe zi și, cu toate acestea, nu mai fac față comenzilor: „Nici măcar pentru noi nu ne-a rămas brânză“, spune Angela Cojanu, în vârsta de 32 de ani.

Produsele lor se vând în toată țara, însă și-au făcut un renume chiar și peste hotare: „Avem clienți și din Arad și Oradea. Când pleacă la mare, mă sună să le pregătesc brânza, ca să o ia când trec pe aici. Am trimis și în Anglia, Italia, Germania . Am înțeles de la clienți că au trimis brânză de la noi și în America“, dezvăluie Angela.

Secretul stă în rețetele vechi, moștenite din strămoși, care îi ajută să facă urdă și caș cum rar s-a văzut în România.

„Este aceeași rețetă de produs brânza pe care am primit-o din generație în generație. Acesta este atuul nostru, prin care reușim să avem mereu cereri care ne depășesc producția. Este foarte bună și naturală. Oamenii au fost sceptici la început, dar apoi au văzut diferența față de ce este pe piață. După ce ne-au gustat brânza, au rămas clienți fideli“, povestește gălățeanca.

În 2023 au dat kilogramul de caș cu 40 de lei și kilogramul de urdă cu 20 de lei. Prețurile sunt mai mari decât cele cu care se vând în general cele două produse pe piață, dar calitatea și gustul sunt incomparabile.

Proprietarii stânei fac și livrări la domiciliu pentru cei care nu au posibilitatea să ajungă la fermă pentru a cumpăra brânză. Au încercat să își vândă produsele și la supermarketuri, dar li s-a oferit un preț de nimic și au renunțat.

Din acest an vor să ducă producția de brânză la un alt nivel. Familia Cojanu are în plan să producă și mai multe specialități de brânză și să folosească panouri fotovoltaice ca să mai reducă din cheltuieli.

„Avem nevoie de o cameră frigorifică unde să se matureze produsele, iar acolo trebuie să fie constant o anumită temperatură și umiditate. Pentru că ne-ar costa prea mult energia electrică, intenționăm să cumpărăm panouri solare ca să alimentăm camera frigorifică“, explică Angela, care ne mărturisește că nu s-a gândit niciodată că va deveni fermier și va produce brânză.

Acum, după zece ani de când face asta, ne dezvăluie că nu se vede făcând nimic altceva. Înainte să aibă copiii, soțul făcea baloții de paie pe câmp cu un tractor, iar ea mergea în urma lui cu un alt tractor, încărca baloții și îi ducea la fermă.

„Îmi place atât de mult pentru că muncim pentru noi. Dacă aveam vreun șef, nu știu dacă mai era pasiune“, spune râzând Angela.

„Nu au văzut cum arată o oaie în realitate“

Familia Cojanu a venit recent cu o inițiativă demnă de toată lauda. Din luna aprilie 2024 vor organiza tururi ale fermei de ovine, la care vor participa elevi și părinți din Galați și nu numai.

Copiii vor vedea cum trăiesc animalele, cum sunt hrănite și mulse, cum se fac baloții de paie și cum se face brânza. Deși mai este mai bine de o lună până atunci, patru grupuri de elevi s-au programat deja ca să vină în vizită la ferma de oi de lângă Galați.

Ideea le-a venit pentru că sunt din ce în ce mai mulți copii care nu au văzut în viața lor un animal domestic sau o pasăre și care cred că brânza și alte produse agricole sunt făcute la supermarket.

„Am întâlnit copii care nu au văzut în viața lor cum arată o oaie în realitate. Atunci mi-a venit ideea să le arătăm ce mănâncă oile, să le prezentăm utilajele și tot ce mai avem noi la fermă“, povestește Angela cum a pornit totul.

Ca să facă lucrurile și mai interesante, familia Cojanu s-a gândit să organizeze și un concurs pentru cei mici: copiii care vor răspunde la cele mai multe întrebări legate de vizita la fermă vor primi înapoi cei 20 de lei pe care îi achită fiecare la începutul turului.

Banii se întorc oricum la fiecare elev, dar sub formă de bomboane și alte dulciuri, pe care le vor primi în timpul vizitei la stâna de oi.

Jocuri în stilul „Survivor“

Turul stânei va începe pentru cei mici cu fâneața, unde sunt ținuți baloții de paie cu care sunt hrănite oile, iar partea care îi va fascina cu siguranță va fi moara pe care familia Cojanu o deține, unde se află și un hambar cu grâu și porumb.

„Noi producem la moară mâncarea pentru animale. O facem după o rețetă care ajută la îngrășarea mieilor“, explică Angela. Elevii vor putea vedea de aproape presa cu care se fac baloții, inclusiv ața care se folosește pentru legarea acestora.

Vor vizita apoi ieslarele de unde mănâncă animalele, ulucele de unde beau apă și cele unde se pune mâncarea pregătită la fermă pentru ele.

În perioadele când elevii vizitează ferma, familia Cojanu va face două mulsori pe zi, astfel încât copiii să poată vedea întregul proces, pornind de la mulgerea oilor, care se face automat, până la transferul laptelui într-un tanc de inox, strecurarea lui și producerea brânzei.

„Din zerul de la caș se obține urda. Să vadă copiii că brânza nu vine de la Doamne-Doamne, că am mai auzit și chestia asta“, spune cu umor Angela.

Copiii vor putea vedea găini și rațe, pentru că mulți dintre ei nu le-au văzut decât la televizor. La final, vor putea să facă ce le place mai mult: să se joace. Special pentru cei mai mici vor fi pregătite labirinturi din baloți de paie și vor trebui să găsească mingi de ping-pong printre ei.

„Va fi ceva în genul «Survivor». Copiii sunt înnebuniți după așa ceva“, spune gălățeanca. Ca să își amintească ori de câte ori vor experiența inedită pe care au trăit-o, familia Cojanu va pregăti pentru fiecare câte un CD cu înregistrarea celor mai frumoase momente ale vizitei lor la stâna de oi.

„Vreau ca elevii care vin la noi să înțeleagă cu adevărat ce înseamnă o fermă, dar și munca cu animalele și cum se face un produs obținut natural. Cred că este important ca ei să înțeleagă câtă muncă este în spatele obținerii brânzei , ce înseamnă să ai grijă de animale indiferent că este weekend sau sărbătoare. Este o responsabilitate asemănătoare cu cea a creșterii unui copil și vreau ca elevii să afle asta. Cred că ei vor afla cu acest prilej ce înseamnă cu adevărat să muncești, iar dacă vor înțelege asta, vor ajunge bine“, încheie Angela Cojanu pledoaria pentru muncă și pentru brânza obținută ca acum 300 de ani.