Emisiunea „Insula Iubirii” a devenit un fenomen, iar castingul pentru următorul sezon a atras mii de persoane. Cu câteva zile în urmă, Speak, unul din prezentatorii podcastului „Fierți pe Insulă”, anunța că „în ultimele trei săptămâni s-au înscris la casting pentru următorul sezon 1.000 de cupluri și peste 2.000 de ispite”. Criticii explică de unde vine pasiunea exagerată a românilor de a-și expune viața pe micile ecrane.

Emisiunea se bucură de audiențe record: „la multe dintre ediţii, emisiunea este pe primul loc la oraşe sau pe publicul comercial (adică cei între 21 şi 54 de ani de la oraşe). La a zecea difuzare, în urmă cu câteva zile, a reuşit o cotă de piaţă pe publicul tânăr de aproape 30%, ceea ce înseamnă că aproape unul din trei telespectatori care avea televizorul deschis urmărea intrigile dintre concurenţii emisiunii.”, relata Pagina de Media.

Mai mult, platforma AntenaPlay a câștigat zeci de mii de abonați, în prima săptămână de la premiera „Insula iubirii”, și a acumulat 4,5 milioane de ore de vizionare în iulie.

Pe social media, expresiile folosite de participanții la reality show au devenit virale, pe toate grupurile de Facebook se discută intens despre relațiile prezentate în emisiunea TV, iar mulți se declară „fierți pe insulă”.

Unele companii au ales chiar să se promoveze cu ajutorul expresiilor folosite de unele ispite sau concurenți, în timp ce pe diverse terase ale restaurantelor se difuzează „Insula Iubirii”. Patronii au pregătit ecrane mari și au angajat mai mult personal pentru a-i surprinde pe clienți.

„În fiecare luni, marți și miercuri, aducem „Insula Iubirii” direct pe ecranul mare al terasei noastre! Vino alături de prieteni si familie să te distrezi, să râzi și să te uimești de toate peripețiile de pe insula iubirii!”, este doar unul din zecile de exemple prin care terasele încearcă să atragă telespectatorii.

De ce a devenit Insula Iubirii un fenomen?

„Insula Iubirii – prin gaura cheii: Similar cu modul în care o gaură de cheie permite doar o privire parțială a ceea ce se află dincolo de ușa închisă, această metaforă poate simboliza constrângerea de a vedea doar o mică parte din adevăr sau dintr-o realitate mai complexă. Poate evoca ideea de a descoperi ceva ascuns sau intim, fiind o invitație de a explora mai departe. Și totuși… de ce are atât de mult succes, de ce atrage din ce în ce mai mulți doritori? Mulți oameni caută aprobarea și validarea din partea celorlalți. Prin expunerea vieții personale, ei pot primi reacții, comentarii și apreciere, ceea ce poate contribui la creșterea stimei de sine. Oamenii pot fi motivați de dorința de a fi în centrul atenției. Expunerea pe micile ecrane le oferă platforma necesară pentru a atrage priviri și a fi remarcați. Și nu în ultimul rând, dorința de a fi celebru și văzut poate fi mai mare decât toate reacțiile negative ale spectatorilor.”, a explicat Mirela Husaru , consilier în dezvoltare personală pentru „Adevărul”.

Eugen Ion, specialist în comunicare, a analizat, pe Facebook, fenomenul și susține că oamenilor le place „să se uite la personaje care, în mintea lor, par mai proaste decât ei. Acest lucru îi face să se simtă superiori”.

La toate acestea se adaugă încă un ingredient de succes: sexul.

„România (încă) este o țară puritană. Și știm că, cu cât o societate e mai puritană, cu atât e mai obsedată de sex. Sexul atrage, mai ales atunci când nu se vorbește despre el. E normal. E psihologia „fructului oprit”. Iar „Insula iubirii” nu duce lipsă de acest lucru. Plus că ne plac persoanele care înșală, pentru că și noi am proceda la fel dacă am avea context favorabil. De asemenea, serialul ne excită și ne gâdilă imaginația. Scenele sunt la limita perfectă între explicit și implicit.”, a scris Eugen Ion.

În plus, „serialul încurajează spiritul de bârfă și mica complicitate. De aceea la „Insula iubirii” nu te uiți niciodată singur. Sau poți, dar e greu”, a mai scris acesta.

Poate de aceea podcastul Fierți pe Insulă atrage sute de mii de vizualizări la fiecare episod.

Un alt motiv pentru care milioane de români petrec ore în șir la televizor amuzându-se de replicile savuroase ale unor personaje precum Maluma de România, este reprezentat și de faptul că „românii au, în general, joburi prost plătite”, consideră specialistul în comunicare.

„Preferi să te uiți la ceva care să-ți odihnească creierul și să te facă să te destinzi, nu să-ți încordeze neuronii. Sărăcia merge mână în mână cu cultura inferioară, deși, din punctul meu de vedere, are și aceasta din urmă rolul ei. Acela de a destinde societatea și de a evita anarhia. Și vorbesc foarte serios când spun acest lucru.”, concluzionează Eugen Ion, pe social media.

„Reality show-urile sunt concepute pentru a capta atenția și a stârni controverse.Telespectatorii pot fi atrași de dramatismul și conflictul care apar, iar reacțiile intense sunt uneori parte din acest divertisment.”, completează Mirela Husaru.

Emoții și reacții puternice

Telespectatorii sunt atât de implicați încât pe paginile de social media ale unora dintre concurenți au apărut numeroase injurii.

Aceștia au anunțat că au nevoie de o vacanță din cauza valului de ură . Chiar și așa, producătorii nu duc lipsă de oameni care vor să-și expună viața pe ecran, având în vedere numărul record de înscrieri la casting.

„Insula Iubirii este un reality show care stârnește, fără îndoială, emoții și reacții puternice din partea publicului. Fie că este vorba de admirație, antipatie, empatie sau, din păcate, ură, participanții la emisiune devin adesea subiecți ai judecăților dure din partea telespectatorilor. Mulți oameni simt o conectare emoțională , iar reacțiile lor pot varia de la sprijin total la critici aspre”, adaugă Mirela Husaru.

Asta și pentru că unii dintre telespectatori se pot identifica cu experiențele și emoțiile participanților. Unii se consideră chiar îndreptățiți să-și comunice părerile pe care le au despre acțiunile concureților prin comentarii.

„ Reality show-urile scot la iveală comportamente umane diverse, iar telespectatorii pot simți nevoia de a judeca acțiunile concurenților. Atunci când cineva consideră că un comportament este inacceptabil, este posibil să simtă impulsul de a exprima acest lucru în mod public.În mediul online, oamenii își permit să fie mai vocali și mai critici decât ar fi în viața reală. Anonimatul oferit de internet poate amplifica comportamentele negative, deoarece unii simt că pot critica fără consecințe directe.”, a mai spus consultant în dezvoltare emoțională, care urmează programul Professional Training cu Dr. Gabor Maté.

Însă judecarea oamenilor pe baza a ceea ce vedem la televizor este problematică, deoarece aceste emisiuni oferă versiuni editate și dramatizate ale realității.

„Este important să ne amintim că ceea ce vedem într-un reality show este adesea o versiune tăiată și editată a realității. Comportamentele și reacțiile pot fi exagerate pentru efectul dramatic, iar participanții pot fi surprinși în momente de vulnerabilitate sau emoție, care nu reflectă întreaga lor personalitate.În cele din urmă, promovarea respectului și a înțelegerii reciproce ar trebui să fie priorități importante, atât în mediul online, cât și în viața reală. Сu toții suntem oameni și avem momente de slăbiciune; judecata nu face decât să perpetueze o cultură a urii și a neîncrederii.”, conchide Mirela Husaru.