Sute de biserici din Occident sunt transformate, în fiecare an, în crâșme, cafenele sau săli de spectacole. Istoricul clujean Cristian Ivaneș, impresionat de faptul că a vrut să intre într-o biserică dintr-o localitate din Norvegia și a dat peste un local, propune o dezbatere pe acest subiect.

Istoricul clujean Cristian Ivaneș a fost impresionat de ceea ce a găsit într-o localitate din Norvegia - Alesund: o biserică transformată în „crâșmă”.

Având în vedere că astfel de imagini nu sunt singulare, ci pot fi văzute peste tot în Europa de Vest, în Franța, Belgia, Olanda, istoricul a început o dezbatere pe canalul său de YouTube despre acest fenomen.

„Pe mine m-a impresionat foarte tare ce am văzut în Alesund. E un fenomen mai larg în Europa de Vest și care cred că trebuie comentat pentru că e evitat în mare măsură și instrumentalizat politic de noua stângă”, a susținut clujeanul, istoric și jurnalist.

Ivaneș a povestit experiența pe care a avut-o cu o zi înainte: „Am văzut o clădire ce părea o biserică protestantă luterană aparținând de Biserica Norvegiei și am intrat s-o vizitez. Când intru înăuntru... găsesc o crâșmă”.

Istoricului i s-a atras atenția în postarea pe care a făcut-o pe Facebook că este impropriu să-i spună „crâșmă”, dacă acolo nu se vindeau băuturi alcoolice.

„Poate că nu se serveau băuturi alcoolice, habar n-am, pentru că nu m-am dus chiar până în capăt unde era fostul altar și unde era tejgheaua, unde se vindeau diversele băuturi. Poate era doar cafenea, unde se vând sucuri, înghețată, nu știu, limonadă, cappuccino, cafea lungă ș.a.m.d. Nici nu asta contează. E cu totul irelevant. Ce este relevant este că o biserică de început de secol XX, unde rămăseseră inclusiv icoanele pe pereți, inclusiv una foarte, foarte mare în spatele altarului de altădată, a fost transformată într-un stabiliment de gen bar, birt, cofetărie, numiți-l cum doriți. Chestia asta pe mine m-a impresionat foarte tare”, a răspuns acesta.

El a precizat că localul avea și orar de funcționare ca orice stabiliment de genul ăsta. Deci nu era o biserică folosită, la anumite intervaluri, pentru diverse evenimente comunitare, cum se mai practică în Occident. Era un local propriu-zis.

Un fenomen mult mai larg

„Pentru că toată chestia asta face parte dintr-un fenomen mult mai larg despre care, cum vă ziceam, se vorbește destul de puțin în Vest. Fenomenul este cel al desacralizării bisericilor în ritm accelerat și a transformări lor în altceva. În restaurante, în baruri, în crâșme, în săli de spectacol, în săli de sport, în ce mai doriți dumneavoastră”, a precizat Ivaneș.

În Norvegia, acest fenomen se petrece de o bună perioadă de timp.

Istoricul a prezentat chiar și statistici oficiale din Norvegia: „în mod oficial, 65-70% dintre norvegieni se declară ca aparținând de Biserica Luterană a Norvegiei. Alte confesiuni creștine - 4%, islamiști- 5%, atei 20%, restul fiind neinteresați, agnostici etc”.

În Franța, rata asta de desacralizare a bisericilor urcă până la câteva sute pe an, a precizat jurnalistul. În Norvegia, discutăm de până la vreo 200 de biserici desacralizate în ultimele decenii și transformate în cofetării crâșme, birturi, săli spectacole, săli de port, săli de expoziție, de conferințe, orice altceva.

Ce punem în locul creștinismului?

Jurnalistul a susținut că nu dorește să catalogheze fenomenul ca fiind pozitiv sau negativ. „Pur și simplu vreau să discutăm despre el”, spune acesta:

„Pentru că Europa sau și mai specific Occidentul, cu ce înseamnă el, s-a născut creștin . Occidentul, sigur, dacă exceptăm Roma și Grecia antice, Occidentul cum îl știm noi, cu valorile sale, cu realizările sale colosale, Occidentul s-a născut creștin. Creștinismul a fost o componentă fundamentală printre aceste ingrediente care au stat la baza culturii și civilizației occidentale. Acum, dacă creștinismul nu mai e bun și, deci, trebuie dat la o parte (...) ne găsim în fața următoarei dileme asupra căreia aș vrea să pornesc o discuție împreună cu dumneavoastră: ce punem în loc?”

Jurnalistul susține că a observat un fel de ură față de ideea în sine de credință și de creștinism, din partea „mai ales a acestei noi stângi, post-marxiste, care nu se mai ocupă cu lupta de clasă și cu lupta de rasă, de climă, animale, balene, etc etc”

„Poți să alegi să nu pui nimic în loc sau, cum scria cineva în postarea mea de pe Facebook: „înlocuim credința în Dumnezeu cu credința în oameni”. Suntem siguri că credința în oameni va compensa absența unei religii?”, se întrebă jurnalistul.

„Dacă nu pui nimic în loc, ce societate vei avea?”

El a mai precizat că de fapt, în Norvegia, mai sunt vreo 2-3 % practicanți creștini, restul doar cu numele aparțin de Biserica Luterană.

„Cam 2-3% maxim 4 % merg în mod regulat la biserică. Populația musulmană din Norvegia e deja la 5%. Eu nu comentez acum că e bine sau rău, dar nu veți vedea o moschee aici desacralizată (...) Pe când în Occident chestiunea cu bisericile e un fenomen deja foarte, foarte prezent. Și atunci rămâne deschisă întrebarea: înlocuim creștinismul cu ce?”

Jurnalistul crede că dacă dispare o astfel de componentă fundamentală a civilizației occidentale, atunci e nevoie să fie înlocuită cu o componentă cel puțin la fel de importantă.

„Avem o astfel de componentă acum sau nu? Evident, răspunsul meu este „nu”, n-avem, nici nu poți avea.”- spune el.

Ivaneș a susținut că neo-stângiștii „se năpustesc cu deosebită ură proletară asupra religiei , iar în România, fac analogii cu totul halucinante.”

Jurnalistului i s-a reproșat: „Vrei să fie toată societatea pupătoare de moaște?” „Vrei să fie toți ca Mache ăla de la Constanța?”

„Unii atât au înțeles din creștinism și e mare păcat, pentru că se propagă tot felul de falsități, de erori, de concepții cu totul greșite din cauza lipsei de cultură, de educație, din cauza habarnismului ș.a.m.d. E foarte ușor să demolezi creștinismul și să spui că e desuet, că nu mai e la modă, că e ceva vetust, vechi etc etc. Atunci, ce punem în loc? Dacă nu pui nimic în loc, ce societate vei avea? Pe ce valori te vei baza? Repet, nu fac aici un proces de intenție nimănui. Vreau să stârnesc o discuție pe bază de argumente” – a concluzionat el.

„Cum ar arăta lumea fără creștinism sau cu un creștinism redus la insignifianță? La ceva cu totul nesemnificativ? Cum ar arăta? Ar fi o lume mai bună? Ar fi o lume mai rea?” – s-a întrebat jurnalistul, retoric.

Zeci de comentarii: „Nu aruncăm creștinismul la gunoi”

Clipul său de pe YouTube și postarea de pe Facebook au avut zeci de comentarii pro și contra.

„Faceți o paralelă falsă: creștinism vs noua stângă. Majorității oamenilor nu îi pasa de neostangisti, și nici de creștinism. Probabil că dumneavoastră sunteți crescut în spiritul unui tătuc conducător. Un Zeu, o credință, un conducător. Oamenii ce vin după noi nu simt nevoia unei lumini călăuzitoare. Și sunt oameni buni, nu răi și nici pierduți. Pur și simplu umanitatea în întregul ei nu are nevoie de o proptea ipotetica”, a replicat Alexadru.

„Oare cați dintre atei au o cultura științifică și filosofică solidă, pusă la punct cu ultimele teorii ale fizicii cuantice și ale cosmologiei? Câți dintre atei cunosc câte cava despre funcția de undă a particulei subatomice care o face să fie aici și pretutindeni în univers în același timp și sub același raport? Cați dintre ei cunosc afirmația lui Albert Einstein care spunea: ,,D-zeu nu se joaca cu zaruri?!'' Cați dintre ei știu ceva despre teoria multiversului a lui Mersini-Houghton? Ateii sunt foarte suparăți că D-zeu nu sta la masa cu ei, să-l vadă și să-l pipăie cu laba și să urle ,,Esteeee!'' precum în psalmul lui Arghezi! Vai de ei, de inculți! Ateismul este rodul funest al inculturii și lipsei de orizont spiritual! Și aș spune, și al prostiei! Sunt date statistice care atesta scăderea IQ-ului peste tot prin Occident și prin lumea de astăzi! Un om cu un IQ scăzut și incult este victima perfecta pentru ateism!” – a scris Laura.

Constantin i-a răspuns jurnalistului că se poate înlocui credința cu umanitate: „religia îi cel mai rău lucru pe care oamenii l-au "inventat", tre să ne educăm să înțelegem că nu e nevoie de un "moș crăciun din cer" care să ne pedepsească sau să ne zică, că nu e bine să facem rău ci trebuie să știm noi că e normal să nu facem rău numănui (natură sau oameni) și că trebuie să facem bine.....nu e nevoie de un domn zeu pentru a ști asta......”

„Să îți iubești aproapele ca pe tine însuți”… atât ar trebui să fie de ajuns…” – a răspuns Edina.

„Nu mă așteptam de la așa un slippery slope de la dumneavoastră. Da, umanismul e viitorul. Nu aruncăm creștinismul la gunoi, se aruncă singur, lumea nu ridică un deget pentru asta, se aruncă singur în derizoru prin lipsa de flexibilitate sau dorință de modernizare. Asta e problema creștinismului în Europa de Vest.

Și mai lăsați-ne cu sperietoarea asta, cică ”neomaxism”, e doar o armă a consevatorilor ce află că li se dărâmă caselul de cărți. Și dacă tot sunteți speriat de islam, de ce nu vă speriați și de creștinism? Că amândouă religiile pot deveni radicale, ca aproape orice religie, de altfel. Sau credeți că un creștinism ”cu forța” e mai bun ca un islam ”cu forța”?”- a comentat Cornel.