Poiana Ponor din Apuseni (județul Bihor) atrage numeroși turiști din toate colțurile României. Aici, în inima munților, un lac temporar care se formează de obicei primăvara, oferă o priveliște rară prin frumusețea ei.

Cristian Resiga, un fotograf din Deva, a surprins în imagini unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Munții Apuseni. Primăvara, Poiana Ponor din Apuseni (foto - Cristian Resiga) este inundată de apele aduse de topirea zăpezilor și de precipitații, formând un lac spectaculos, mărginit de munți și păduri.

Fenomen spectaculos în Munții Apuseni

„Într-un tablou natural, lacul se odihnește ca o perlă învelită în verdeață. Copacii înalți se înclină cu delicatețe către ape, ca niște străjeri ai naturii. În mijlocul pădurii, cateva stânci se ridică mândre, ca niște vechi gardieni ai tainelor ascunse. Și totul este presărat cu lumina soarelui, care dansează pe frunze și pe ape, creând o simfonie a liniștii”, scrie Cristian Resiga, autorul fotografiilor, pe pagina sa de Facebook.

Poiana Ponor, o depresiune închisă (polie) din Parcul Natural Apuseni, se află în zona turistică Padiș, din județul Bihor, accesibilă pe șoseaua Ștei–Padiș. În poiană turiștii ajung coborând de la Padiş, pe poteca marcată pe Valea Brădetului sau dinspre Poiana Glăvoi, pe un drum forestier ce străbate pantele.

Zona turistică Padiș este cunoscută și pentru ponoarele sale, cel puțin 10, locuri unde apele de suprafaţă se scurg în subteran. Un fenomen carstic asemănător este vizibil și în Munții Șureanu, unde sunt peste 50 de ponoare, cele mai cunoscute fiind Fundătura Ponorului și Lunca Ponorici din Hunedoara.

Poiana Ponor din Apuseni își are obârșia într-un izbuc puternic (loc de unde izvorăște puternic un râu subteran), așezat la piciorul unei stânci înalte de calcar, unde se află și o peșteră.

Apele subterane de pe Platoul Padiș ies la suprafață prin Izbucul Ponor, formează un pârâu care scaldă poiana, iar după alți vreo 300 metri dispar din nou în pământ prin mai multe sorburi.

„La capătul acestei poieni, apa Ponorului dispare în pământ, drenată prin mai multe sorburi și o regăsim în subteran după un kilometru, în Cetățile Ponorului, izvorând dintr-un puternic izbuc al Cetății. Poiana Ponorului reprezintă o polie tipică pentru Munții Apuseni. În sezoanele cu precipitații abundente, cantitățile mari de apă neputând fi drenate de sorburi, se acumulează transformând depresiunea într-un lac întins. Drumețul ce surprinde această ciudată și rară transformare a Poienii Ponor trebuie să ocolească lacul pe malul nordic pentru a reîntâlni marcajul la capătul poienii, deasupra sorburilor”, arăta exploratoarea Lucia Ghertler, în revista Almanah turistic (1986).

Poiana Ponor este singura polie din România, îndeplinind dubla condiţie de a avea atât alimentarea cât şi drenajul subteran pe canale carstice, informează Parcul Natural Apuseni.

Munții Apuseni, spectacolul naturii în inima Transilvaniei

Aflați în inima Transilvaniei, Munții Apuseni oferă călătorilor nenumărate motive de satisfacție.

Se întind pe aproape 20.000 de kilometri pătrați, peste județele Arad, Bihor, Cluj, Alba și Hunedoara, iar în centrul acestui ținut se găsesc așezările patriarhale ale moților – oameni ai muntelui și ai pădurii despre care se spune că ar fi una dintre cele mai vechi populații de pe teritoriul României.

Ținuturile din Apuseni sunt accidentate și mai puțin prielnice pentru agricultură și pentru creșterea animalelor, iar pădurile au reprezentat dintotdeauna marea bogăție a regiunii. În subsolul munților, aurul, argintul, cuprul și alte metale prețioase și rare fac din Apuseni regiunea cea mai bogată în resurse minerale din România.

Diversitatea peisajelor și numeroasele monumente ale naturii din Munții Apuseni i-au făcut tot mai populari ca atracții turistice.

Munții Apuseni sunt străbătuți de o rețea densă de drumuri, care se strecoară de-a lungul văilor unor râuri ca Arieșul sau Crișurile sau „încalecă” pe crestele unde moții și-au clădit așezări izolate.

Una din „magistralele” munților este drumul național care îi traverseaz în direcția Est – Vest, între Turda și Beiuș, coborând apoi spre municipiul Brad și munții Metaliferi.

A doua cale de intrare în inima Apusenilor este pe direcția Nord – Sud, pornind din Huedin, continuând apoi pe valea Arieșului în țara moților, la Câmpeni și Abrud, și coborând tot spre Brad, în valea Crișului Alb, pe la poalele Muntelui Vulcan, dintre județele Hunedoara și Alba.