Locurile care au păstrat amintirea celor două femei legendare din familia Huniazilor pot fi găsite la Hunedoara. Cele două Elisabete au jucat un rol important în epoca de glorie a puternicei familii medievale.

Colaj familia Huniazilor: mama (portret), Ioan (tablou / Wikipedia) și soția (gravură de epocă).

Două dintre cele mai importante femei din epoca medievală a Transilvaniei și-au legat viața de cea a lui Ioan de Hunedoara (decedat la 1456), cunoscut şi ca Iancu de Hunedoara, guvernatorul din Transilvania medievală, mare comandant al armatelor Regatului ungar în secolul al XV-lea, rămas o personalitate legendară în istoria poporului român, dar și pentru maghiari și sârbi.

Ioan de Hunedoara a fost numit „Atletul lui Hristos” , de către Papa Calixt al III-lea, după războaiele purtate pentru apărarea Europei în fața invaziilor otomane, însă un rol important în viața sa l-au avut două femei: mama Elisabeta Morszinai și soția Elisabeta Szilagy.

Castelul Corvinilor păstrează amintirea celor două Elisabete, la fel și alte câteva locuri din împrejurimile Hunedoarei.

Cine a fost mama lui Ioan de Hunedoara

Castelul Corvinilor din Hunedoara (video) păstrează, în stare bună de conservare, frescele din secolul al XV-lea care înfățișează legenda Huniazilor.

Unul dintre portretele zugrăvite pe Loggia Matia, de la etajul castelului medieval o arată în toată splendoarea pe mama lui Ioan de Hunedoara, Elisabeta Morzsinai (Morzsina / Margina / Murşina).

Potrivit legendei, redată de cărturarii Gaşpar Heltai şi Antonio Bonfini și redată de istorici, Ioan de Hunedoara ar fi fost rodul iubirii dintre o tânără din ținuturile Hunedoarei și regele Sigismund al Ungariei.

„Legenda spune că regele Sigismund de Luxemburg, în trecere prin Transilvania, s-ar fi îndrăgostit de o româncă din părţile Hunedoarei, pe care, la despărţire, a dăruit-o cu un inel, ca semn de recunoaştere pentru copilul ce avea să se nască din dragostea lor şi pe care mama trebuia să-l trimită, când va fi mare, la curtea regală. Astfel se putu prezenta tînărul loan, mai târziu, la curtea regală, unde fu recunoscut mulţumită inelului, luat sub protecţia regelui şi dăruit cu moşii întinse”, scria istoricul Camil Mureşan.

Povestea originii regale a lui Ioan de Hunedoara a fost redată pe frescele viu colorate din casteluL Corvinilor. Despre Elisabeta, unii autori au susținut că a trăit în satul Cinciș, înghițit de apele lacului de acumulare înființat în anii ’60 (video).

Biserica veche a satului, ajunsă și ea sub ape odată cu vetrele mai multor așezări de pe Valea Cernei din Hunedoara, ar fi fost ctitorită de familia Huniazilor, iar aici a fost înmormântată mama lui Ioan de Hunedoara.

Despre biserica Huniazilor, care păstra deasupra stranei inscripţia „Iohannes XX” şi un portret al voievodului transilvan, cercetătorii susţin că a fost clădită pe panta dealului aplecat spre pârâul Valea Limpede şi ar fi fost ridicată de Moga, o rudă a Huniazilor. A fost consolidată la sfârşitul secolului al XIX-lea, însă a ajuns sub ape împreună cu urmele presupusului mormânt.

Alți autori au susținut că o veche biserică din Teliuc, satul învecinat Cincișului și Hunedoarei, ar fi păstrat rămășițe ale locului de veci al mamei lui Ioan de Hunedoara.

Mama lui Ioan de Hunedoara. Frescă la castel. ADEVĂRUL

O criptă din secolul al XV-lea, descoperită în anii ’60 sub capela din Castelul Corvinilor din Hunedoara, ar fi putut fi și ea folosită ca mormânt al mamei lui Ioan de Hunedoara, însă arheologii au ajuns la concluzia că încăperea subterană, umplută cu piatră în secolele următoare, nu a mai fost folosită.

Unele mărturii despre satul Poienița Voinii din Hunedoara (video) indică faptul că așezarea ar fi fost a familiei din care provenea mama lui Ioan de Hunedoara – semn că originea ei rămâne apropiată de Hunedoara.

„Despre Poienița Voinii știm, pe baza unui document din anul 1380, că aparținea familiei de cneji români din Demsuș, purtând ca nobili numele de Dompsos, apoi de Morsina. Munții noștri erau plini, ca de altfel și astăzi, de asemenea poienițe nelocuite, dar care aveau foarte mare importanță economică pentru populațiile din satele de la marginea masivului muntos. În câte o poiană din acestea se înjghebează un mic cătun care poate deveni sat, dar poate să se și mute în altă poiană”, arătau cercetătorii interbelici în Anuarul arhivei de folclor (1938).

Soția lui Ioan de Hunedoara a domnit la Castelul Corvinilor

Elisabeta Szilagy (1410 - 1483), soţia lui Ioan de Hunedoara, și-a lăsat și ea amprenta asupra Castelului Corvinilor, chiar dacă portretul ei nu se regăsește în frescele medievale. În schimb, este amintită în legendele fântânii și ale capelei Castelului Corvinilor.

Elisabeta Szilagyi: Foto: lucrarea Matthias Corvin the King, 2008, Muzeul de Istorie din Budapesta

Elisabeta Szilagyi s-a născut în 1410, într-o familie puternică din Transilvania, de origine maghiară. Potrivit istoricilor, familia Szilagyi îşi avea originea în zona Sălajului şi a vechiului comitat Solnocul de mijloc din Transilvania.

Elisabeta ar fi avut 20 de ani, când s-a căsătorit cu Ioan de Hunedoara. „Din această căsătorie s-au născut doi fii: cel mare, Ladislau, în 1431, iar cel mic, Matia, la Cluj, la 24 februarie 1443. În vara sau toamna anului 1430, Ioan de Hunedoara a intrat, ca şi tatăl său odinioară, în serviciile directe ale regelui Sigismund. Cronicile spun că la această dată el era încă tânăr”, afirma istoricul Camil Mureşan.

Căsătoriile în Evul Mediu se făceau din conveniență, însă mariajul dintre Ioan de Hunedoara și Elisabeta ar fi devenit o poveste de dragoste. Voievodul i-ar fi fost loial soției sale, iar aceasta îl urma chiar și pe câmpul de luptă. După moartea lui Ioan de Hunedoara, Elisabeta nu s-a mai recăsătorit, în schimb a avut abilitatea de a-și aduce fiul cel mic, pe Matia, pe tronul Ungariei, când acesta avea doar 16 ani.

Loggia Matia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Potrivit istoricilor, după moartea lui Ioan de Hunedoara, lucrările de construcţie a Castelului Corvinilor au fost continuate de soția sa, care a extins și finisat Aripa Matia, Turnul Capistrano, capela şi alte încăperi. Astfel, Elisabeta ar fi putut fi creditată chiar ca patroană a frescelor care spun povestea Huniazilor.

Legendele din Castelul Corvinilor

Soţia voievodului s-a implicat în amenajarea capelei castelului, dovada fiind blazonul acesteia, aşezat pe balustrada încăperii. Potrivit unei legende, Elisabeta ar fi dat ordin ca, în cazul în care nu i-ar fi plăcut modul cum urma să arate balustrada capelei, meşterul care lucra la construcţia ei urma să fie decapitat.

Fântâna din Castelul Corvinilor. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Speriat de cele auzite, arhitectul a fugit din castel înainte de a termina lucrarea, iar legenda spune că el a povestit tuturor celor pe care îi cunoştea despre dorinţa reginei şi niciun alt meşter nu a mai venit la castel pentru a continua construcţia. Balustrada capelei a rămas astfel neterminată.

O legendă despre Elisabeta Szilagyi spune că ar fi ordonat uciderea celor trei prizonieri turci care ar fi săpat fântâna din curtea Castelului Corvinilor, deși soţul ei, Ioan de Hunedoara, le-ar fi promis acestora libertatea, dacă descopereau apă în stânca pe care a fost zidit castelul. Se spune că prizonierii au săpat 15 ani până să dea de apă, însă nu au mai fost eliberaţi.

Între timp, voievodul murise, iar soţia sa, Elisabeta, a decis uciderea turcilor. Pe un zid al boltei care acoperea în trecut fântâna a fost descoperită o inscripţie, tradusă în mai multe feluri, unul fiind „Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică“. Mult timp, însă, inscripţia care a dat naştere legendei a fost interpretată altfel: „Apă aveţi, dar inimă nu”.

Cum arăta soția lui Ioan de Hunedoara

Nora frumoasei Elisabeta Morzsinai ar fi avut trăsături „războinice”, potrivit portretelor din secolele trecute. Nu au fost găsite documente, obiecte de artă sau ilustraţii din vremea ei, care să îi redea înfățișarea, ci doar unele realizate începând din secolul al XVIII-lea.

„Ce o poate caracteriza mai bine pe această femeie, asemănătoare mamelor spartane, ca şi exclamarea ei, când îndată după urcarea fiului ei Matia pe tron, nobilii au vrut să-l despoaie de tron: <Mai bine să-l văd mort pe fiul meu, decât fără coroană!>”, scria profesorul Teodor Popa, în volumul „Iancu Corvin de Hunedoara – Ioan Hunyadi”, publicat în 1928. Elisabeta ar fi primit titlul de „Mater Heroica", iar cronicarii vremii au numit-o „printre cele mai vrednice femei ale Ungariei".

Elisabeta Szilagyi a murit în 1483, în împrejurări necunoscute. Potrivit unor istorici, a lăsat prin testament să fie moştenită de Ioan Corvin, copilul din flori al regelui Matia Corvin.