Federaţia ''Solidaritatea Sanitară'': Creşterea salariilor din sănătate este corelată cu scăderea corupţiei personalului
Creşterea salariilor din sănătate este corelată cu scăderea corupţiei personalului din sector şi cu creşterea mulţumirii pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale, susţine Federaţia "Solidaritatea Sanitară", într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.
"Contrar celor prezentate de unii reprezentanţi ai Guvernului, informaţiile oficiale demonstrează că majorarea salariilor din sănătate este corelată cu scăderea corupţiei personalului din sănătate. Creşterea salariilor angajaţilor din sănătate este corelată şi cu creşterea mulţumirii pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale. Suplimentar, creşterea salariilor din perioada 2015 - 2017 este corelată cu o scădere a plăţilor informale cu 9 puncte procentuale", se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, informaţiile au fost obţinute din sursele oficiale abilitate în culegerea datelor privind impactul "şpăgii în sănătate" şi nivelul de satisfacţie al pacienţilor, respectiv din datele culese şi publicate constant de Ministerul Sănătăţii în cadrul Mecanismului de feedback al pacientului.
Analiza acestor date oficiale (accesibile publicului) efectuată de experţii Federaţiei "Solidaritatea Sanitară" au indicat că impactul şpăgii în sănătate este mult mai mic decât cel vehiculat de unii oficiali.
"Datele demonstrează o pondere mică a condiţionării actului medical, situată la circa 3%. Precizăm că aceste date nu indică faptul că 3% dintre salariaţi condiţionează furnizarea serviciilor medicale, ci este vorba de faptul că 3% dintre pacienţi au indicat că prestarea actului medical le-a fost condiţionată, în multe cazuri fiind vorba de aceleaşi persoane care au un astfel de comportament inadecvat statutului profesional", afirmă sindicaliştii.
De asemenea, din analiză se constată o scădere a ponderii condiţionării actului medical concomitent cu creşterea salariilor (valabilă în măsura în care creşterea salariilor a fost făcută pe criterii etice), iar scăderea este pe măsura creşterilor salariale reale, nu pe ceea a creşterilor salariale prezentate de Guvern.
Sindicaliştii mai atrag atenţia asupra faptului că ponderea condiţionării actului medical este influenţată de înşelarea aşteptărilor salariale: distanţa mare dintre promisiunile guvernamentale şi realitatea resimţită de salariaţi diminuează viteza de scădere a acestei variabile.
"Având în vedere tipul de informaţii culese în cadrul acestui mecanism, Ministerul Sănătăţii nu asimilează plăţile informale cu corupţia (deoarece nu culege informaţii pe tema plăţilor informale). Considerăm că această abordare este corectă, plăţile informale neputând fi asimilate cu corupţia salariaţilor, ele având o cauzalitate multiplă. Creşterea salariilor este o măsură corectă inclusiv din perspectiva reducerii corupţiei. Problema o constituie modalitatea în care este făcută, respectiv numărul mare de inechităţi care o însoţesc, acestea generând multiple insatisfacţii ce atenuează efectele pozitive ale creşterilor salariale", se arată în comunicat.
Federaţia "Solidaritatea Sanitară" reiterează faptul că respinge categoric condiţionarea actului medical de către salariaţi, acesta fiind un act de corupţie.
"Declaraţiile oficiale influenţează percepţia populaţiei. În măsura în care aceste declaraţii sunt la distanţă de informaţiile obiective, culese prin intermediul canalelor oficiale, ele creează în mod nedrept o imagine negativă a salariaţilor din sistemul public de sănătate. Datele prezentate, disponibile public, indică pericolul cultivării unei imagini artificiale a ponderii corupţiei în sectorul sanitar, ocultând impactul pozitiv al creşterilor salariale şi posibilităţile de optimizare a acestui impact. În acelaşi timp, suntem sideraţi de lipsa de reacţie a organismelor profesionale faţă de această problemă, în condiţiile în care acestea au ca atribuţii esenţiale apărarea imaginii fiecăreia dintre profesii, fiind obligate să prezinte informaţiile reale, bazate pe dovezi. Considerăm, totodată, că cele circa trei procente de cazuri în care a intervenit condiţionarea actului medical pot fi eradicate prin exercitarea atribuţiilor legale ale organismelor profesionale. În acest sens, solicităm Ministerului Sănătăţii, în calitate de instituţie care a acordat prerogativele de control asupra profesioniştilor din sănătate către organismele profesionale, să determine aceste instituţii să-şi facă datoria", se mai spune în documentul citat. AGERPRES
