Doar apă, ceai și cafea timp de 36 de ore. Aceasta este dieta pe care o ține săptămânal premierul britanic Rishi Sunak. Deși poate suna ca un regim extrem, specialiștii în nutriție spun că abordarea lui Sunak este o versiune a dietei intermittent fasting sau postul intermitent, în care ne limităm la 500-600 de calorii, de două ori pe săptămână. Programul este tot mai popular în rândul oamenilor din toată lumea, iar medicii îl încurajează pe motiv că ne menține sănătoși.

Prim-ministrul Regatului Unit, Rishi Sunak, începe săptămâna cu 36 de ore de repaus alimentar. Mai precis, acesta nu mănâncă nimic de duminică, de la ora 17.00, până marți, la ora 5.00 a.m. Bea doar apă, ceaiuri sau cafea neagră, potrivit „Sunday Times“. Postul intermitent sau intermittent fasting este una dintre cele mai noi tendințe în materie de nutriție. Vorbim despre o dietă care implică alternarea între perioade de alimentație și perioade de post. Scopul acestei diete nu se concentrează neapărat asupra tipurilor de alimente consumate, ci asupra programului de alimentație.

Marius Manole este un alt adept al acestui post intermediar. Actorul și-a anunțat fanii pe Facebook că este bine după 40 de ore fără mâncare.

„40 de ore de fasting (fără mâncare). Doar apă, ceai și cafea fără zahăr. Încă sunt bine și energic. Wooooow. Dacă nu leșin diseară la spectacol (că vreau să merg și la sală), poate fac 72 de ore“, a transmis Marius Manole pe Facebook.

Unii încearcă fastingul pentru a scăpa de kilogramele în plus, cum ar fi Elon Musk, Kourtney Kardashian, care îl asociază cu o dietă keto, Jennifer Aniston sau Oana Roman. Însă alții apelează la perioadele de „post negru“ pentru sănătatea organismului, cum ar fi Alina Pușcaș, Marius Manole sau Elwira Petre.

Recent, Elwira Petre a împărtășit fanilor de pe Facebook cum s-a simțit după ce a încercat fastingul pentru trei zile: „Prima zi era chiar una foarte bună, pentru că sunt obișnuită o dată pe lună, o dată pe săptămână să folosesc fastingul de 24 de ore, în a doua zi au început puțin problemele. Nu îmi era foame, dar mă simțeam obosită, m-am culcam puțin mai devreme, cea de-a treia zi mă așteptam să fie cea mai grea, dar am avut o surpriză. De când m-am trezit, corpul meu exploda de energie, ceva ce nu am simțit niciodată. E o experiență tare faină“, a mărturisit dansatoarea.

Ce este fastingul

Concret, postul intermitent reprezintă un model alimentar caracterizat de perioade alternative de abstinență de la alimente. Acesta pornește de la 12 ore pe zi și poate dura mai multe zile. De asemenea, postul intermitent presupune respectarea aceluiași program de fasting în fiecare săptămână. Practic, ținem post alimentar în fiecare noapte, în timpul somnului. Însă postul intermitent presupune o durată mai lungă de fasting, precum și un orar stabil al acestuia. Cu alte cuvinte, prelungind postul alimentar din timpul nopții pe parcursul zilei, poți obține intermittent fasting, arată site-ul drmax.ro. De asemenea, acesta poate presupune și unele reguli.

Postului intermitent se bazează pe ideea că organismul uman este adaptat să funcționeze eficient atât în perioade de abundență alimentară, cât și în perioade de lipsă a hranei. Prin alternarea perioadelor de consum alimentar cu cele de post, postul intermitent ar putea avea beneficii asupra sănătății. În timpul perioadelor de post, organismul are timp să se regenereze și să reaplice procesele naturale de detoxifiere. Acest lucru poate contribui la reducerea inflamației, îmbunătățirea sensibilității la insulină și stimularea producției de hormoni de creștere. În timpul perioadelor de alimentație, organismul primește nutrienții de care are nevoie pentru a funcționa optim.

Perioada de timp în care alegem să nu consumăm alimente depinde de organismul fiecăruia. Cele mai populare trei tipuri sunt fasting intermitent sunt 16/8, metoda 5/2 sau postul alternativ. Primul tip, 16/8, presupune să nu mănânci 16 ore, iar în celelalte 8 ore poți avea două mese normale. Aceasta este și cea mai populară variantă. Metoda 5/2 presupune ca în două zile din săptămână să consumi circa 500 de calorii, însă zilele să nu fie consecutive. Postul alternativ înseamnă să ai o zi de fasting la fiecare două zile, în care să nu mănânci mai mult de 500 de calorii.

Corpul omenesc este capabil să stea mai mult timp fără mâncare, chiar și zile întregi, spune Mark Mattson, cercetător în neuroștiințe la „Johns Hopkins“, care a studiat postul intermitent timp de 25 de ani. Cu toate acestea, perioadele prea lungi de post, de 24, 36, 48 și 72 de ore, nu sunt neapărat benefice și pe termen lung pot fi periculoase.

„Recomand fastingul ca o disrupere într-un stil de dietă, în forma lui intermitentă 16:8, 14:10, 18:6. Într-un stil de viață sănătos, când cineva nu este la dietă , poate să aibă beneficii dacă este folosit din când în când, în mod aleatoriu“, transmite medicul Gabriela Profir.

Studiile arată că organismului îi trebuie între două și patru săptămâni pentru a se obișnui cu fastingul.

Cum să faci fasting corect și să eviți efectul yo-yo

Pentru a nu ne trezi cu mai multe kilograme după ce se termină fastingul și pentru ca organismul nostru să nu se obișnuiască cu aceste pauze și să încetinească metabolismul, trebuie să ținem cont de propriul ritm, dar și de ce mâncăm în timpul perioadelor în care nu ținem post.

Medicii nutriționiști spun că trebuie să avem grijă la aportul de nutrienți și la hidratare. „Întotdeauna potrivim postul intermitent cu bioritmul, niciodată nu recomand să se mănânce de la 14.00 la 20.00, pentru că dimineața avem hormoni care accelerează arderile și care au secreție matinală, deci dimineața este momentul cel mai potrivit în care să aducem aport nutrițional. Un stil de viață activ, care presupune mișcare și activitate intelectuală, are nevoie de calorii ca suport, altfel putem pierde densitatea celulei musculare, putem ajunge la atrofie musculară, la o masă de țesut slab. Poți să ai un număr de kilograme bun, dar o densitate musculară proastă. Recomand a se face fasting în zile care nu sunt consecutive, pentru a nu permite metabolismului să se adapteze la foamete, ideal în zile în care nu avem activitate sportivă intensă“, ne lămurește Gabriela Profir, medic specialist medicină internă și specialist nutriționist expert în programe de slăbit.

Ca să vedem efecte pe partea de scădere în greutate, nutriționistul spune să avem două mese și o gustare sau o gustare și două mese, în funcție de numărul de calorii alocat: „Recomand să fie bine poziționat ca ore, să mâncăm ziua, când suntem activi, de la trezire și să știm care este bugetul de calorii, altfel poți ajunge să mănânci mai mult decât ai fi mâncat în mod uzual în interval de câteva ore“, precizează dr. Gabriela Profir.

Dintre tipurile de fasting, cel de 16 ore pe zi s-a dovedit cel mai util pentru slăbit.

Beneficii ale fastingului

Printre beneficiile postului intermitent se numără și reducerea riscului de diabet de tip 2, boli de inimă, de cancer, boli neurodegenerative, boli cronice sau inflamatorii. De asemenea, poate susține metabolismul și scădea inflamația și stresul oxidativ. Un studiu publicat în „New England Journal of Medicine“ arată că pe lângă a proteja organele de bolile cronice, bolile inflamatorii intestinale și multe tipuri de cancer, acesta stimulează gândirea și memoria.

Totodată, sunt îmbunătățite și performanța fizică, și sănătatea țesuturilor.

„Efectele pe longevitate sunt vizibile pentru că în timpul fastingului se activează niște capete ale unor cromozomi, denumiți telomeri, și asta ajută la creșterea duratei de viață a tuturor celulelor din corpul nostru. Un alt fenomen care are loc în acest interval este fagocitarea: sunt utilizate ca sursă de energie toate reziduurile celulare pe care le avem în corp în urma proceselor metabolic obișnuite. Acesta este cel mai mare beneficiu al fastingului“, spune dr. Gabriela Profir.

Există dovezi că fastingul poate declanșa autofagia, un proces pe care Adam Collins, profesor asociat de nutriție la Universitatea din Surrey, îl aseamănă cu curățenia de primăvară.

„Celulele încep să descompună componentele celulare și apoi reciclează aceste componente pentru alte lucruri“, a explicat Collins, care precizează că asta poate justifica unele dintre beneficiile postului în ceea ce privește îmbătrânirea și repararea ADN-ului.

Cine poate ține post intermitent

Anumite categorii de persoane trebuie să evite însă acest tip de regim alimentar, pentru că nu este pentru toată lumea.

Astfel, copiii și adolescenții, femeile însărcinate și cele care alăptează, persoanele cu diabet de tip 1 (insulino-depenedent), cei care au tulburări alimentare, boli cardiovasculare (hipertensiune, aritmii etc.), neoplazii nu ar trebui să țină fasting.

De asemenea, „este contraindicat persoanelor în creștere, până în 18-20 de ani, care au nevoie de nutrienți pentru formarea de țesuturi“, adaugă medicul Gabriela Profir.

Și cei care au tulburări alimentare ar trebui să evite fastingul pentru că „poate provoca compulsivitate ulterior, poate determina aceste persoane să mănănâce mult pe fond emoțional.”, menționează medicul nutriționist.