Cunoscută și ca ginsengul românesc, cătina este considerată regina imunităţii, fiind foarte bogată în vitamina C, un puternic agent antioxidant care ajută organismul împotriva multor boli grave.

Cătina se găsește din abundență pe dealurile de la Curbura Carpaților, în județul Buzău, iar oamenii acestor locuri știu din străbuni cât de bune sunt pentru sănătate bobițele portocalii. Cătina a fost folosită de secole în medicina tradițională și are numeroase beneficii pentru sănătate, generate de conținutul său bogat de nutrienți și substanțe active.

Cei care i-au depistat proprietățile, în special aceea de a grăbi vindecarea și cicatrizarea rănilor, au fost tracii, hinduşii, grecii, chinezii, mongolii, apoi celţii şi slavii. Cătina conţine de zece ori mai multă vitamina C decât citricele sau măceşele.

Specialiștii în horticultură susțin că fructele de pădure, categorie care include și cătina, sunt o permanentă sursă de energie oferită organismului, printr-o serie de beneficii sub formă de vitamine, minerale şi diverşi compuşi organici. Licopenul, carotenul, biotina, vitaminele sunt câteva dintre substanţele produse de aceste fructe și de care organismul uman are mare nevoie. Cătina este una dintre cele mai bogate surse naturale de vitamina C, conținând de aproximativ 15 ori mai multă vitamină decât portocalele.

Potrivit cercetătorului în horticultură Costel Vânătoru, „flora noastră spontană este plină de plante medicinale, fructe de pădure, pe care le putem recolta acum şi pot să contribuie la menţinerea sănătăţii noastre“. Organismul are nevoie de vitaminele, sărurile minerale şi nutrienţii din cătină pe care natura ni le oferă.

În toate manualele de specialitate, cătina este prezentată ca o plantă cu numeroase beneficii pentru sănătate, fiind un puternic aliat al sistemului imunitar. Fructele de cătină sunt bogate în vitamina C, antioxidanți, vitaminele A, B, E, K, fosfor, potasiu, magneziu, fier, betacaroten și aminoacizi esențiali.

„Cătina este foarte bună pentru că are în compoziția sa foarte multă vitamina C, are de asemenea mult caroten. Este o plantă foarte bună pentru menţinerea imunităţii. Aceste plante medicinale sunt recomandate fie pentru a fi folosite în starea lor naturală, fie pentru a fi conservate pentru iarnă“, spune cercetătorul buzoian Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău.

Arbuștii de cătină învăluie dealurile de la Vulcanii Noroioși

Cătina face parte din flora sălbatică răspândită în zona colinară a județului Buzău, pe versanții din Subcarpații de Curbură. Dealurile de pe raza comunelor Scorțoasa și Berca, unde se găsesc vestiții Vulcani Noroioși, sunt pline de tufe de cătină care cresc spontan pe suprafețe întinse și rodesc toamna.

Fructele acestui arbust au fost din vechi timpuri sursă de materie primă pentru ceaiuri, sucuri și gemuri din poamele mici și portocalii, cunoscute pentru aroma lor inconfundabilă și gustul acru dat de concentrația ridicată de vitamina C.

Ceaiurile și tincturile din cătină sunt și în zilele noastre nelipsite din gospodăriile bătrânilor, care spun că au avut suficiente ocazii de-a lungul vremii să-și convingă propriul corp de calitățile terapeutice ale acestor fructe pe care le culeg din sălbăticie, în fiecare toamnă.

„Eu gripă nu am avut niciodată, credeți-mă. Toată lumea am văzut că răcește în jurul meu, copii, oameni mari. Am și eu nepoți acasă și îi văd cu nasurile înfundate, cum tușesc. Eu nu răcesc și vă spun că aceste fructe de pădure mă ajută la sănătate. Toamna, acum, iau câte 12 boabe din astea de cătină care pentru mine sunt cel mai bun medicament natural“, spune Stana Oprea, o vârstnică din comuna buzoiană Scorțoasa.

Cu îndemânare, la cules

Culegători de cătină sunt foarte mulți în comunitățile din jurul Vulcanilor Noroioși. Ei cunosc foarte bine tehnicile de recoltare, astfel că o persoană poate culege până la zece kilograme de fructe pe zi, fără să se rănească la mâini sau să strice fructele. Ca să obțină boabe de cătină de calitate, curate și ferme, este recomandată culegerea la mână, direct de pe arbust.

Recoltarea se poate face însă și cu tot cu rămurele, deoarece această tufă are o incredibilă putere de regenerare, astfel încât în următorul an va avea şi mai multe crengi.