Cererea de pensionare figurează pe ordinea de zi de marți a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii :
- „Cererea de eliberare din funcţie, prin pensionare, formulată de domnul STOICA DORU GABRIEL, procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi criminalităţii informatice din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.
Potrivit unor surse judiciare consultate de HotNews.ro , printre cei care i-ar putea lua locul lui Doru Stoica în funcția de procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi criminalităţii informatice din DIICOT se figurează Robert Fleckhammer, actualul adjunct al Secției.
La începutul lunii februarie 2020, Doru Gabriel Stoica a cerut să se pensioneze, pentru ca, după numai o săptămână, după cum scria atunci mainnews.ro , să se răzgândească, fără a-și motiva gestul.
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât amânarea analizării cererii de eliberarea din funcţie, prin pensionare a domnului STOICA DORU GABRIEL, procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca urmare a solicitării acestuia”, potrivit ordinii de zi a ședinței din 11 februarie 2020.
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât amânarea analizării cererii de eliberarea din funcţie, prin pensionare a domnului STOICA DORU GABRIEL, procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca urmare a solicitării acestuia”, potrivit ordinii de zi a ședinței din 11 februarie 2020.
La mijlocul lunii iulie 2020, la aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august . Procurorii DIICOT au spus atunci că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română. DIICOT a afirmat și că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.
În ordonanţa de clasare a dosarului "10 august", în care au fost scoși de sub urmărire penală șefii de atunci ai Jandarmeriei, DIICOT a susținut chiar că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei , care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Mai mult, procurorii au tras concluzia că nu toate victimele "colaterale" ale intervenţiei jandarmilor au fost şi victime "victime inocente".
"Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici", se arăta în soluția dispusă de DIICOT.
DIICOT susține că, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ''s-au amuzat'' de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.
- "Cu toate că apelurile repetate ale Jandarmeriei au rămas fără răspuns din partea protestatarilor paşnici care nu s-au delimitat de cei care au exercitat în mod constant violenţe asupra forţelor de ordine, reproşul formulat la adresa modului de gestionare de către Jandarmerie a evenimentelor din data de 10 august 2018 s-a centrat pe lipsa demersurilor de extragere a persoanelor violente din rândurile manifestanţilor", menţionează DIICOT.
- Procurorii afirmă că, pe întreg parcursul evenimentelor din 10 august şi din noaptea de 10/11 august, jandarmii au iniţiat şi operat, "atunci şi acolo unde o astfel de intervenţie prezenta garanţii de siguranţă pentru personalul propriu şi perspectiva unei afectări minime a celorlalţi participanţi la manifestare", extragerea din mulţime a persoanelor identificate ca având un comportament violent, dar "respectivul gen de intervenţie nu s-a bucurat de susţinere nici măcar din partea protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici, reacţiile acestora (înjurături, huiduieli, gesturi ameninţătoare, etc.) acompaniind acţiunile celor care prin manifestări violente puneau în pericol nu doar integritatea corporală a forţelor de ordine, dar, în egală măsură, îi puneau în pericol şi pe ceilalţi participanţi la protest".
Peste o lună, Șefa DIICOT de la acea vreme, Giorgiana Hosu, a dispus infirmarea soluției de clasare a acuzațiilor vizându-i pe șefii jandarmeriei în dosarul 10 august .
Giorgiana Hosu a infirmat parţial marţi soluţia de clasare dispusă de procurorul Doru Stoica şi a dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de foştii şefi din Jandarmerie implicaţi în dosarul protestului din 10 august 2018 - colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi fostul secretar de stat Mihai Dan Chirică.
Giorgiana Hosu afirma atunci că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii, atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar, însă ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.
De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali - şi anume Carmen Dan, Speranţa Cliseru, Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.
În plus, spunea Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar.
"Examinând materialul probator administrat în cauză, se constată că, deşi urmărirea penală în cauză ar trebui să o facă procurorul competent, cu preponderenţă administrarea probatoriului s-a realizat în faţa procurorilor militari, iar acesta, pe de o parte nu a fost readministrat în faţa procurorilor DIICOT şi nu a fost coroborat cu alte probe utile soluţionării cauzei, în considerentele ordonanţei de clasare. Relevante sunt, sub acest aspect, volumele numerele 47-87, 92, 96, 98 din dosarul numărul 18/P/2018 al Secţiei Parchetelor Militare, în care sunt consemnate plângerile şi declaraţiile persoanelor vătămate, precum şi volumele numerele 3, 5, 9-13, 16-18, 20-31, 33-42, 88, 92-95, 97, 106 din acelaşi dosar, în care sunt consemnate declaraţiile martorilor audiaţi", arată DIICOT.
Conform DIICOT, o pondere semnificativă a martorilor audiaţi în dosar sunt de fapt lucrători ai Jandarmeriei Române, coordonaţi de către cei patru suspecţi în ziua de 10 august 2018, astfel încât era cu atât mai necesară coroborarea acestor declaraţii cu poziţia şi conduita coordonatorilor.
"Cu toate că în ordonanţă se reţine că doar suspectul Cazan Laurenţiu Valentin a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei (fila 121 din ordonanţă), în fapt se constată că, atât din înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori (vol. 26 filele 15-17, 19-31, 46-55, vol. 93 fiele 118-131), rezultă prezenţa la faţa locului şi a suspecţilor Sindile lonuţ Cătălin şi Cucoş Gheorghe Sebastian", se mai arăta în decizia şefei DIICOT.
Giorgiana Hosu afirma atunci că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii, atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar, însă ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.
De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali - şi anume Carmen Dan, Speranţa Cliseru, Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.
În plus, spunea Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar.
"Examinând materialul probator administrat în cauză, se constată că, deşi urmărirea penală în cauză ar trebui să o facă procurorul competent, cu preponderenţă administrarea probatoriului s-a realizat în faţa procurorilor militari, iar acesta, pe de o parte nu a fost readministrat în faţa procurorilor DIICOT şi nu a fost coroborat cu alte probe utile soluţionării cauzei, în considerentele ordonanţei de clasare. Relevante sunt, sub acest aspect, volumele numerele 47-87, 92, 96, 98 din dosarul numărul 18/P/2018 al Secţiei Parchetelor Militare, în care sunt consemnate plângerile şi declaraţiile persoanelor vătămate, precum şi volumele numerele 3, 5, 9-13, 16-18, 20-31, 33-42, 88, 92-95, 97, 106 din acelaşi dosar, în care sunt consemnate declaraţiile martorilor audiaţi", arată DIICOT.
Conform DIICOT, o pondere semnificativă a martorilor audiaţi în dosar sunt de fapt lucrători ai Jandarmeriei Române, coordonaţi de către cei patru suspecţi în ziua de 10 august 2018, astfel încât era cu atât mai necesară coroborarea acestor declaraţii cu poziţia şi conduita coordonatorilor.
"Cu toate că în ordonanţă se reţine că doar suspectul Cazan Laurenţiu Valentin a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei (fila 121 din ordonanţă), în fapt se constată că, atât din înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori (vol. 26 filele 15-17, 19-31, 46-55, vol. 93 fiele 118-131), rezultă prezenţa la faţa locului şi a suspecţilor Sindile lonuţ Cătălin şi Cucoş Gheorghe Sebastian", se mai arăta în decizia şefei DIICOT.
La sfârșitul lui septembrie 2020, Giorgiana Hosu a demisionat din funcția de procuror-șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism , în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat joi la 3 ani de închisoare cu suspendare.
