Parlamentul a votat, cu o largă majoritate, un proiect de lege prin care persoanele condamnate definitiv la pedepse cu închisoarea și nu au fost reabilitate între timp, nu mai pot candida pentru legislativ sau locale.

Camera Deputaților a decis: fără persoane condamnate penal pe listele pentru alegeri FOTO Mediafax

Mai precis, au fost înregistrate 248 de voturi „pentru” și doar un vot „contra” pentru proiectul care viza aleșii locali. În ceea ce privește parlamentarii, votul a fost de 250 „pentru” și unul împotriva. Doar câte un ales s-a opus. La unul dintre voturi Mihai Lasca (neafiliat, fost AUR), la unul Andi Grosaru (neafiliat, fost Grupul Minorităților)

„Persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese și persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”, este un amendament care se regăsește atât în ceea ce privește legea de organizarea pentru alegerea celor din Camera Deputaților și Senat, dar și pentru aleșii locali.

Iar când ne referim la aleșii locali, este vorba de primari, președinți de Consiliu Județean, dar și consilierii locali sau cei județeni. Practic, este toată paleta de demnități publice alese, în condițiile în care anterior a fost adoptat un proiect similar pentru candidații la prezidențiale.

Regândirea legii

Pe ultima sută de metri, proiectul a cunoscut modificări, pentru că era altfel construit. Inițial, proiectul de bază se referea la interzicerea candidaturilor pentru parlamentare și pentru alegerile locale doar ale persoanelor care fuseseră condamnate definitiv în urma unor abuzuri asupra minorilor, fie că erau de natură sexuală, fie cu alte implicații.

În expunerea de motive era prezentată clar rațiunea inițiativei: „În cursul alegerilor locale din 2020 au fost semnalate de către presă două candidaturi pentru funcția de primar, care au obținut voturile necesare alegerii lor, deși persoanele în cauză fuseseră condamnate ori se aflau în procedură judiciară pentru comiterea infracțiunilor de pornografie infantilă și relații sexuale cu copii sub 14 ani și folosirea prostituției infantile ale traficului de persoane”.

Cazurile recente, motiv de accelerare

Trecerea unei legi care să aibă în vizor inclusiv persoanele care abuzează minori a avut loc pe fondul unor scandaluri sexuale. Cel mai vizibil a fost cel al fostului deputat PSD Aurel Bălășoiu, acum atenția procurorilor privind posibila întreținere de relații sexuale cu un minor, dar și pentru viol. În 2020, un primar din Iași (Damian Butnariu) a fost reales, deși era implicat într-un scandal că după ce întreținuse relații sexuale cu două minore. Pe 2 iunie 2022, primarul din Ștefăneștii de Jos (Ilfov) a fost trimis în judecată pentru că a violat o fată de 12 ani.

În continuarea, pe agenda Coaliției mai sunt câteva subiecte referitoare la reforma legislației electorale,cu toate că aleșii Puterii nu se ating încă de subiecte unde partidele au păreri diferite. Mai precis, alegerea primarilor în două tururi, unde PSD și UDMR se sopun, dar nici în ceea ce privește numărul de mandate pentru Diaspora.