„Fantomas“, creierul bandei criminale „Business Club“
Evgheni Mihailovici Bogacev, probabil cel mai important criminal informatic de pe planetă, este căutat de justiţia americană, care pentru arestarea lui oferă o recompensă de 3 milioane dolari. Este suspectat că ar fi omul Kremlinului.
Bogacev, alias „Fantomas”, inculpat în acest an în Pennsylvania pentru crimă organizată, piratare informatică, fraudă electronică, financiară şi bancară şi spălare de bani, a devenit, la doar 31 ani, cel mai căutat criminal cibernetic din lume, cu o recompensă de 3 milioane dolari pentru orice informaţie care ar permite capturarea sa. El este creierul unui imperiu mondial al crimei cibernetice organizate şi grupul pe care îl conduce, autobotezat „Business Club”, are un comitet director compus din şase lideri, în principal originari din regiunea Krasnodar, şi din 50 de membri, în principal ruşi, care şi-au plătit dreptul de intrare în „club” – tehnicieni care susţin sistemul zi şi noapte, furnizori de programe şi viruşi-spion sau cei care sifonează banii furaţi din bănci.
Clubul funcţiona pe bază de încredere între membri, fiecare primind o parte echitabilă din profituri, provenite esenţial din piratarea conturilor bancare. Membrii acestei bande „lucrau de la ora 9 la ora 17, de luni până vineri, atacând Asia şi Australia dimineţile, Europa în miezul zilei şi golind conturi americane la lăsarea serii. Toţi banii sustraşi tranzitau apoi spre bănci chineze din provincia Heilongjiang, la nord de Vladivostok, la frontiera cu Rusia, şi „cărăuşii” erau însărcinaţi cu repatrierea sau investirea banilor în regiune.
Evgheni Bogacev, creatorul sistemului şi şef recunoscut al bandei, nu a dezvăluit totul acoliţilor. Suspectat că a încheiat acorduri cu guvernul rus, potrivit experţilor în securitate informatică, Bogacev a modificat progresiv codul sursei sale de botnets pentru ca din toamna lui 2013 – când a început conflictul cu Ucraina – să-l transforme în sistem de spionaj descentralizat care viza calculatoarele din Ucraina, Georgia, dar şi din Turcia, în special cele ale conducerii Ministerului turc de Externe şi Turkish KOM, o unitate specială de poliţie. Potrivit lui Michael Sandee, expert în cabinetul Fox-IT, de securitate cibernetică, Bogacev căuta informaţii despre conflictul de la frontiera turco-siriană, unde aveau loc livrări de arme şi acţiuni ale mercenarilor ruşi. Se ştie că regimul de la Damasc a fost şi este protejat de Kremlin. În prezent, potrivit ultimelor informaţii deţinute de justiţia americană, Bogacev locuieşte în Rusia cu familia, undeva între Anapa şi Krasnodar.
Omul Kremlinului
Din mai 2014, Bogacev nu mai este un necunoscut pentru serviciile internaţionale de luptă contra crimei cibernetice, la fel şi reţeaua pe care o conduce, Gameover Zeus, care controlează un program-spion destinat să penetreze conturile bancare ale victimelor şi pilotează Cryptolocker, un program care codifică datele victimei şi cere apoi o recompensă pentru a-l decripta, unul dintre cele mai redutabile.
La 7 mai 2014, autorităţile ucrainene ajutate de FBI au investigat două clădiri, una în Doneţk, alta la Kiev, şi în interior au descoperit mai multe centre de „comandă şi control” (C&C) ale reţelei de calculatoare-zombi (calculatoare infestate sub control), „botnets”, răspândite peste tot în lume. Reţeaua Gameover Zeus (GoZ), una dintre reţelele cele mai sofisticate şi mai lucrative din lume, are peste un milion de calculatoare sub control şi un câştig estimat la peste 100 milioane dolari de la apariţia în septembrie 2011. Robert Anderson, înalt responsabil al poliţiei federale americane, a declarat că „Gameover Zeus este reţeaua cea mai sofisticată pe care FBI şi aliaţii noştri au încercat să o dezmembreze”.
După ani de muncă, anchetatorii au reuşit să localizeze ansamblul serverelor ce propagau viruşii, în majoritate situate în Germania, Canada, Franţa, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda şi Ucraina. Blocarea serverelor a permis „eliberarea” a peste 300.000 ordinatoare-zombi. Printre calculatoarele de comandă şi de control recuperate, anchetatorii au pus mâna pe un server de discuţii online folosit de piraţi pentru comunicaţiile lor interne. Analiza lor va permite stabilirea unui contur mai clar al acestei societăţi secrete. Operaţiunea „Tover” este un succes aproape total – anchetatorii americani au reuşit să demaşte şi să implice creierul tuturor acestor operaţiuni, insesizabilul pirat rus Evgheni Bogacev, dar nu au reuşit încă să-l aresteze.
Dispărut fără urmă
Vecinii lui au asistat la o plecare precipitată, în noaptea de 31 mai 2014, a întregii familii într-o maşină de lux, cu doar două zile înainte ca Bogacev să apară în fruntea celebrei „Most Wanted List” a Ministerului american de Justiţie.
Născut la 28 octombrie 1983, Evgheni Mihailovici Bogacev locuia până în luna mai în mica staţiune balneară Anapa, pe malul Mării Negre. Ocupa în totalitate întregul etaj 6, transformat în fortăreaţă, aflat într-un imobil discret de 14 etaje. Paris Match preciza că şi etajul 14 îi aparţinea, ca şi o societate-ecran, „LLC Standart”, instalată la parterul unui imobil în oraşul Krasnodar, aflat la distanţă de 150 km de Anapa. Potrivit FBI, Bogacev deţinea mai -mulţi bolizi de fabricaţie germană şi americană şi un iaht ancorat în portul apropiat, cu care făcea regulat plimbări pe Marea Neagră, mergând până în Bulgaria, Georgia, România, Turcia sau Ucraina.
De luni de zile, autorităţile americane sunt în contact cu omologii ruşi în legătură cu acest dosar, FBI transmiţând suficiente dovezi serviciilor secrete ruse, FSB, pentru anchetarea celui suspectat de multă vreme că este instigatorul mai multor reţele internaţionale de fraudă bancară. Dar, în continuare, cazierul judiciar al lui Bogacev este „virgin“.
Bogacev visa la o întreprindere de racket la nivel mondial când a început, la vârsta de 25 ani, să se facă remarcat de experţi pentru explorările sale pe scena subterană rusă. Folosind pseudonimele „Slavik”, „Lucky12345”, „Pollingsoon” printre cele mai cunoscute, dar şi „A-Z”, -„Monstr”, „Umbro”, „IOO” sau „Nul 1”, tânărul hacker rus este deja pe cale să pună bazele unui imperiu al crimei cibernetice organizate. Gabriela Anghel/RL
