Geoinsider este un cont de Twitter cu bifă de cont verificat care se prezintă ca „Geopolitical & Military News from all over the world - OSINT” din Massachusetts/ SUA și are 2.514 urmăritori.
Contul a postat, pe 26 februarie, o poză în care arăta o presupusă mișcare de trupe din centrul României către granița cu Moldova, însoțită de comentariul „România a desfășurat sisteme de apărare antiaeriană la granița cu Republica Moldova. De asemenea, tancuri și vehicule blindate ale armatei române au fost desfășurate la granița cu Republica Moldova.”
Pe 27 februarie, un alt cont de Twitter preia același mesaj. De data aceasta, postarea este însoțită de imagini video de la așa-zisa mutare de tancuri. Postarea este redistribuită de câteva sute de ori în câteva ore, iar alte zeci de conturi o multiplică, menținând mesajul inițial sau interpretându-l.
Unele dintre noile postări merg chiar mai departe cu supozițiile și susțin că trupele românești ar fi intrat în Moldova.
Alte conturi afirmă că, „în sfârșit, se întâmplă ceea ce trebuia să se întâmple de foarte mulți ani”. O căutare simplă arată că respectiva filmare datează de la parada de 1 decembrie de la Alba Iulia și nu are legătură cu granița de est.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, generalul Constantin Spînu, a negat informația susținând că „nu au intervenit modificări în dispunerea forțelor și mijloacelor de apărare antiaeriană ale României”.
Expert în dezinformare: „Se încearcă instrumentalizarea fricii”
Ciprian Cucu este cadru universitar și specialist în dezinformare. El spune că narațiunile false sunt extrem de importante pentru cei care le propagă.
Acest lucru este valabil „în special în condițiile realității din Ucraina, unde Rusia s-a împotmolit și nu pare (momentan) să găsească soluții”. Expertul spune că narațiunea este extrem de favorabilă Rusiei, pentru că pornește de la premisa că Rusia e o mare putere militară, „pe care nu vrem să o deranjăm, nu cumva să se supere și să ne distrugă instant.”
Manipularea informației are în spate un ecosistem complex care se bazează pe frică și include state, organizații media, influenceri, cu interese proprii.
„Unii caută rating, alții influență, în unele cazuri putem vorbi chiar de oameni care sunt atât de prinși în fascinația pentru așa-zisele adevăruri ascunse, încât ajung să creadă doar așa ceva”.
În spatele lor este, în primul rând, nevoia de captare a atenției publicului.
„Instrumentalizarea fricii este și ideea că România ar putea să fie atrasă în războiul din Ucraina, despre care au vorbit unii, ca dna senator Șoșoacă, încă de la început. Narațiuni similare au mai existat și înaintea războiului, pe un fond anti-occidental, anti-NATO, de exemplu ideea că la Deveselu ar exista o bază cu capacități ofensive (nu doar defensive) sau că SUA/NATO ar abandona rapid estul Europei (România în special), dacă s-ar pune problema de vreun conflict”, explică Cucu.
El spune că genul acesta de narațiuni vor continua să apară, unele dintre ele revenind, sub o altă formă, repetitiv.
Știri false, după alte știri false
Generalul Constantin Spînu spune pentru Europa Liberă că reprezentanții Ministerului Apărării s-au confruntat cu mai multe știri false în ultima vreme, unele devenite virale.
Ministerul Apărării a creat chiar propria platformă de demontare a știrilor false.
9 februarie: Serviciul militar obligatoriu - fake news
Pe 9 februarie, Ministerul Apărării demonta o știre potrivit căreia serviciul militar devenea obligatoriu. Aceasta apăruse după o interpretare eronată a unui proiect de lege depus la Parlament. „Ministerul Apărării Naționale nu a luat în considerare, sub nicio formă, reintroducerea executării serviciului militar obligatoriu”, se arăta în precizarea MApN.
17 ianuarie: Număr de locuri în instituțiile militare - fake news
Pe 17 ianuarie, MApN demonta o altă știre apărută pe un site și devenită virală care acredita ideea că cifrele de școlarizare ale Academiei Forțelor Terestre și ale Academiei Forțelor Aeriene ar pregăti un număr foarte mic de studenți, în contradicție cu situația de securitate din regiune.
29 decembrie 2022: Rusia poate fi atacată de pe teritoriul României - fake news
Cu trei zile înainte de finalizarea anului 2022, mai multe articole devenite virale induceau ideea că MApN modifică legislația „pe șest” pentru a permite atacarea Rusiei de pe teritoriul României. Această procedură ar fi putut avea loc prin modificarea unui ordin de ministru care ar schimba prevederile unei legi.
8 decembrie 2022: Militari români implicați în Ucraina - fake news
La începutul lui decembrie 2022, MApN contrazicea informațiile dintr-un video devenit viral pe rețelele sociale. Un așa-zis analist militar susținea în mod fals ideea că militari români sau din alte țări NATO ar fi trimiși, pe bază de voluntariat, în mod ascuns, pentru a lupta în Ucraina, prin pretinse „acorduri” secrete încheiate de Ucraina cu România și cu alte țări aliate.
Ministerul Apărării Naționale a dezmințit total acele informații.
3 decembrie 2022: Operațiuni clandestine cu substanțe toxice - fake news
O narațiune care a făcut carieră la începutul lunii decembrie 2022, lansată și susținută inclusiv de unii politicieni de extremă dreapta, viza așa-zise „operațiuni clandestine de pulverizare în aer a unor substanțe de către aeronave comerciale sau militare". MApN a susținut că informația este falsă și că nu are nicio legătură cu activitățile sale.
„Apariția caracteristicilor dârelor de condensare (exemplu: îngroșare, persistență etc) și disiparea acestora sunt cauzate și influențate de factori de mediu cum ar fi înălțimea la care zboară aeronavele, viteza, direcția și intensitatea vântului și curenților de aer (deci gradul de turbulență/circulația atmosferică), gradul de umezeală și temperatura de la înălțimea de zbor, precum și numărul de motoare ale aeronavelor care survolează spațiul aerian”, arăta MApN.
