FAKE NEWS!/Consilierul premierului Orban demontează intoxicarea ordinară lansată pe piață de USR PLUS despre „voturile rătăcite”
Andi Manciu, consilier de stat la premierului Ludovic Orban, a calificat într-o postare pe Facebook drept ”fake news” informația că ar fi fost pierdute voturile celor 14.000 de români al căror vot prin corespondență nu a ajuns la destinaței. Manciu a scris că toți aceștia pot vota fizic la una dintre secțiile de vot din străinătate.
El a scris că există trei posibile cauze pentru care aceste voturi nu au fost înregistrate: Fie persoana respectivă nu a exprimat votul și nu l-a expediat, fie alegătorul a exprimat votul și l-a expediat tardiv, fie serviciul poștal din țara respectivă a avut probleme.
”Așadar, nimeni nu se poate exprima, dacă e onest, la modul atât de lejer și facil că sunt „14.000 de voturi rătăcite”! Asta pentru că nimeni nu știe dacă acele 14.000 de voturi au fost și exprimate. Și în niciun sistem de vot prin corespondență nu este posibil așa ceva! Din acest motiv este un fake-news și o modalitate ticăloasă de a gonfla o cifră, pariind pe faptul că omul de rând nu cunoaște în amănunt mecanica din spatele votului prin corespondență”, a scris Manciu.
Reamintim că reprezentanții alianței USR PLUS au criticat dur lipsa acestor voturi. „E inacceptabil faptul că peste 14.000 de români din diaspora nu au putut să voteze prin corespondenţă deşi statul român i-a asigurat că vor putea face acest lucru. E inacceptabil şi faptul că până la această oră încă nu avem o explicaţie coerentă pentru această bătaie de joc la adresa cetăţenilor”, a scris Dan Barna, sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook.
Postarea integrală a lui Andi Manciu:
14.000 #FakeNews odios care se încearcă a fi acreditat cu insistență de părți interesate în competiția electorală, fără responsabilitate asupra procesului democratic.
Sunt 14.000 de persoane care au fost informate că pot vota în străinătate, la secție, în aceste 2 zile!
Cele 14.000 de persoane au primit această informare întrucât votul lor prin corespondență, pe care au solicitat să-l exercite, nu a fost înregistrat. De ce nu a fost înregistrat? Sunt cel puțin 3 variante:
1. Fie persoana respectivă nu a exprimat votul și nu l-a expediat
2. Fie persoana respectivă a exprimat votul și l-a expediat tardiv
3. Fie persoana respectivă a exprimat votul, l-a expediat la timp, însă serviciul poștal (din țara respectivă) a avut probleme. Despre această ultimă variantă există multiple mărturii.
Mecanismul votului prin corespondență a fost gândit în așa fel încât persoana să fie informată despre votul ei. Fie să fie informată că a fost înregistrat, fie să fie informată că nu a fost înregistrat.
Aceste informări se fac printr-o platformă electronică, care dă automat notificări în funcție de evidențele înregistrate.
De ce este informată persoana că votul său nu a fost înregistrat?
Tocmai ca să știe că are opțiunea de a vota la secție, fizic. Platforma electronică NU știe voința alegătorului de a se exprima prin vot sau despre răzgândirea lui. Știe doar că respectivul a solicitat votul prin corespondență și atunci când s-a tras linie respectivul nu apare în evidență.
Când s-a petrecut această notificare? În cursul zilei de ieri, tocmai pentru ca persoana să se poată mobiliza la secția de votare, ținând cont că sunt 2 zile de vot disponibile.
Așadar, nimeni nu se poate exprima, dacă e onest, la modul atât de lejer și facil că sunt „14.000 de voturi rătăcite”! Asta pentru că nimeni nu știe dacă acele 14.000 de voturi au fost și exprimate. Și în niciun sistem de vot prin corespondență nu este posibil așa ceva!
Din acest motiv este un fake-news și o modalitate ticăloasă de a gonfla o cifră, pariind pe faptul că omul de rând nu cunoaște în amănunt mecanica din spatele votului prin corespondență.
Da, sunt convins că pe fondul acestei perioade de pandemie nu toate serviciile poștale în țări civilizate funcționează brici. Sunt convins că pot exista în aceste servicii poștale și erori umane, care pot determina la rândul lor erori punctuale sau chiar sistemice.
DAR, cine ar fi fost cinstit în povestea asta s-ar fi uitat la modul în care a „livrat” votul prin corespondență în anii precedenți și ar fi comparat cifrele, respectiv diferența dintre numărul persoanelor care s-au înscris la votul prin corespondență și au primit plicurile, respectiv numărul de persoane care au expediat plicurile cu votul exprimat.
Parlamentare 2016: 8.889 plicuri trimise/ 4.591 plicuri returnate
Prezidențiale 2019: 35.917 plicuri trimise/ 25.319 plicuri returnatei
