Na-ți-o ție, dă-mi-o mie, cu funcții și demnități publice de rang înalt

Marcu Nicu, care fusese numit consilier al Curții de Conturi în 2017 pentru un mandat de 9 ani, a demisionat din funcție în 2020 pentru a ocupa locul de Președinte al Autorității de Supraveghere Financiară.

Pe locul lăsat liber de acesta, în urma negocierilor politice de la acea vreme dintre PSD și Pro România, parlamentarii l-au numit în funcția de Vicepreședinte al Curții de Conturi, pe Ilie Sârbu.

La rândul său, Ilie Sârbu, care fusese numit consilier de conturi și Vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi prin decizia Parlamentului nr 39/2015, a demisionat din această funcție în iunie 2020, pentru a-i lăsa funcție de conducere la Autoritatea de Audit fostului senator PSD Niculae Bădălau.

Niculae Bădălau modificase articolul 47 din Legea 94/1992 de funcționare a Curții de Conturi prin introducerea, la criteriile de numire a consilierilor de conturi, alături de studiile economice și juridice și a studiilor inginerești. Astfel, el a putut fi numit de către Parlament consilier de conturi.

Fentă cu Constituția pentru 3 ani de funcții și demnități

Ilie Sârbu a sperat că poate fenta legea și Constituția pentru a-și păstra funcția de demnitate publică încă 3 ani, iar până acum i-a reușit.

Conform Art 140 din Constituție, mandatul de consilier de conturi este de 9 ani și poate fi ocupat de către o persoană o singură dată, iar Ilie Sârbu exact pe interpretarea acestui articol s-a bazat. În realitate situația stă astfel.

Ilie Sârbu a fost numit consilier al Curții de Conturi prin Hotărârea Parlamentului nr 39/2015 în locul și pe perioada rămasă din mandatul lui Anton Ioan, demis prin decizia Curții Constituționale din 2014. Conform art. 1 din HP 39/2015 “Se numește domnul Sârbu Ilie în funcția de consilier de conturi pentru durata rămasă a mandatului de 9 ani început la data de 15 octombrie 2011, potrivit Hotărârii Parlamentului Români (…)”.

Cu alte cuvinte, mandatul de consilier de conturi al lui Ilie Sârbu a expirat la data de 15 octombrie 2020, iar după această dată el nu mai putea ocupa nici funcții de conducere în cadrul Curții de Conturi deoarece, conform art.47(1) din Legea 94/1992, “dintre consilierii de conturi, Parlamentul numește președinții și vicepreședinții Curții de Conturi și ai Autorității de Audit”.

Câte un pic de la fiecare, face mandatul mare

În urma negocierilor dintre PSD și Pro România și pe fondul lipsei de interes al PNL și USR PLUS, preocupate mai mult de alegerile care se apropiau, Ilie Sârbu s-a folosit de un artificiu în speranța că va mai rămâne până în 2023 în funcție. Astfel, el demisionează din funcția de Vicepreședinte al Autorității de Audit pentru a-i lăsa locul liber lui Niculae Bădălău, proaspăt numit consilier de conturi, și este numit de parlamentul dominat la acea vreme de PSD și Pro România, prin HP 21/2020, Vicepreședinte al Curții de Conturi, pe locul vacantat prin plecarea lui Nicu Marcu la ASF.

Conform art.2 “ Domnul Sârbu Ilie, numit consilier de conturi prin Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2015 , se numește în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi, pe locul devenit vacant prin demisia domnului Marcu Nicu, (…) pentru restul mandatului început prin Hotărârea Parlamentului României nr. 28/2014 .”

Astfel Ilie Sârbu, cu sprijinul Parlamentului, încearcă să încropească din bucăți un mandat întreg de 9 ani, folosind fracții de mandat de la alți consilieri de conturi dați afară prin decizia Curții Constituționale sau care au demisionat pentru a ocupa alte funcții. Însă cu privire la această situație Curtea Constituțională s-a pronunțat încă din anul 2014, după ce a fost sesizată de către grupul parlamenta PNL de la acea vreme.

Curtea Constituțională s-a pronunțat clar: un singur mandat indiferent de mărimea lui

La începutul anului 2014, după ce alianța USL s-a destrămat, parlamentarii PNL au sesizat Curtea Constituțională cu privire la o situație care fusese votată de parlament. Prin HP 28/2014 parlamentarii USL și UNPR numiseră 6 consilieri de conturi, pentru o perioadă de 9 ani. Doi dintre acești consilieri, Marius Vorniceanu și Constanța Donovici, mai ocupaseră aceeași funcție pentru o fracție de 6 ani, motiv pentru care au fost demiși, în urma deciziei 442/10.07.2014 a Curții Constituționale, la scurt timp după numire.

Motivul este de natură constituțională și anume că “deținerea succesivă a două mandate, indiferent de durata acestora, reprezintă în jurisprudența Curții Constituționale, un motiv de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului prin care a fost atribuit al doilea mandat, indiferent de durata mandatului deținut anterior, acesta este considerat a fi un mandat complet care cade sub incidența interdicției prevăzute de art.140 alin.4 teza întâi din Constituția revizuită în 2003, neputând fi prelungit sau înoit (paragraful 43)”, se arată în decizia care a stat la baza demiterii consilierilor de conturi amintiți.

Mandatul a expirat, salariul și sporurile merg mai departe

După sesizarea Curții Constituționale de către PNL, în urma verificărilor, a fost descoperit și cazul lui Ioan Anton. Acesta ocupase o funcție de consilier de conturi pentru o fracție de 3 ani în perioada 2008-2001 apoi, printr-o Hotărâre a Parlamentului, a mai primit un mandat de 9 ani, mandat care urma să expire la data de 15 octombrie 2020. În urma Deciziei Curții de Conturi nr 514/08.10.2014, Parlamentul a fost obligat să-l demită pe Ioan Anton iar în locul său, prin HP 39/2014, a fost numit consilier de conturi Ilie Sârbu, pentru perioada rămasă din mandatul lui Ioan Anton și anume până la data de 15 octombrie 2020.

După această dată Ilie Sârbu nu mai putea ocupa funcția de Vicepreședinte al Curții de Conturi deoarece, conform legii, vicepreședinții și președintele sunt aleși numai dintre consilierii de conturi.

În concluzie, Ilie Sârbu nu mai deține legal vreo funcție în Curtea de Conturi de mai bine de 5 luni. Însă acesta continuă să activeze și să încaseze salarii, sporuri și indemnizații care se ridică, potrivit surselor, la peste 8.000 de euro lunar.

Pe viitor n-o să se mai întâmple, promitea Curtea de Conturi

Această situație nu ar fi posibilă fără complicitatea instituției însăși, care ar fi trebuit să sesizeze Parlamentul cu privire la prelungirea neconstituțională a mandatului lui Ilie Sârbu.

Ca dovadă că ilegalitatea se petrece cu acordul administrației Curții de Conturi stă un răspuns anterior la o solicitare a noastră cu privire la posibilitatea recuperării sumelor încasate ilegal de către foștii consilieri de conturi demiși în urma deciziilor Curții Constituționale.

“În ceea ce privește recuperarea sumelor încasate de către domnii Anton Ioan, Vorniceanu Marius și doamna Donovici Ana Constanța, pentru perioada în care au exercitat funcția de consilieri de conturi în cadrul Curții de Conturi, precizăm faptul că, urmare a exercitării mandatului de la data numirii și până la data încetării acestuia, domnii mai sus menționați și-au îndeplinit atribuțiile specifice funcțiilor deținute, primind drepturile salariale cuvenite, astfel încât Curtea de Conturi nu a avut niciun temei legal pentru a dispune recuperarea drepturilor salariale. Deciziile Curții Constituționale prin care s-a constatat neconstituționalitatea Hotărârilor Parlamentului de numire în funcția de consilier de conturi au avut efect pentru viitor…”, se arată în comunicatul Curții de Conturi de la acea vreme.

Nepăsare, neglijență sau monedă de schimb în negocierile dintre partide

Dacă până la deciziile Curții Constituționale din 2014 ar putea exista o scuză pentru că niște oameni au ocupat ilegal funcții și au și fost remunerați pentru asta, în situația lui Ilie Sârbu nu se mai poate pune problema necunoașterii legii.

Marcel Ciolacu și Robert Cazanciuc, președinții celor două camere ale Parlamentului care au semnat HP 21/2020 prin care Ilie Sârbu a primit o prelungire a mandatului de consilier de conturi și funcția de Vicepreședinte al Curții de Conturi, aveau obligația de a verifica constituționalitatea actului emis.

De asemenea, departamentele de resort ale Curții de Conturi, resurse umane și juridic, ar fi trebuit să înștiințeze autoritatea care are competența de a numi o persoană într-o funcție sau demnitate publică, în cazul de față Parlamentul României, deoarece este autoritatea competentă să procedeze și la încetarea mandatului titularului respectivei funcții.

În răspunsul transmis de Curtea de Conturi către Evenimentul Zilei se menționează că numai Curtea Constituțională poate lua în analiză deciziile Parlamentului la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a cel puțin 50 de deputați sau cel puțin 25 de senatori.

Din păcate Curtea de Conturi, cândva o instituție a profesioniștilor, a devenit o monedă de schimb politic sau sinecură de partid. Importanța Curții de Conturi în buna funcționare a activității bugetare a țării este trecută pe plan secundar în favoarea negocierilor dintre partide și a trocurilor politice. În sprijinul acestei afirmații stă și faptul că, la 4 luni de la decesul lui Vasile Gherasim, locul de consilier de conturi lăsat liber de acesta încă nu a fost ocupat deoarece partidele politice din parlament încă nu s-au înțeles cui îi revine postul vacant, iar păstrarea ilegală pe funcție a lui Ilie Sârbu are aceeași motivație.