Românii votează duminică în cadrul unor alegeri parlamentare în care se așteaptă ca extrema dreaptă să câștige pe fondul de incertitudinea cu privire la menținerea rezultatului șoc din alegerile prezidențiale, scrie Reuters.

La câteva zile după ce politicianul de extremă-dreapta Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, un sondaj de opinie din această săptămână a arătat că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), de extremă-dreapta, are un avans strâns față de social-democrații aflați la guvernare.

Câștigurile grupărilor de extremă dreapta la votul parlamentar de duminică, după o campanie dominată de îngrijorările alegătorilor cu privire la problemele bugetare și costul vieții, ar putea răsturna orientarea pro-occidentală a României și submina sprijinul pentru Ucraina, au declarat analiștii politici.

„Oamenii care au votat cu seninătate pentru Georgescu nu realizează că vorbim în esență despre o schimbare totală de traiectorie”, a declarat politologul Cristian Pîrvulescu.

România este membră a Uniunii Europene și a NATO. Succesul neașteptat al lui Georgescu de duminica trecută a stârnit suspiciuni de interferență în campanie, a provocat o renumărare a voturilor și a determinat un candidat învins să solicite instanței supreme a țării reluarea primului tur de scrutin.

Confuzia înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc fără ca alegătorii să fie siguri dacă rezultatul primului tur de scrutin prezidențial va fi valabil.

De asemenea, ei nu știu dacă turul doi al alegerilor prezidențiale - programat pentru 8 decembrie între Georgescu și centrista Elena Lasconi - va avea loc sau va fi organizat la o dată ulterioară.

Curtea Constituțională a analizat situația vineri, dar a decis să amâne până luni o decizie privind anularea sau nu a primului tur.

Georgescu a candidat ca independent, sfidând partidele tradiționale bine înrădăcinate, dar analiștii politici spun că partidele de extremă dreapta sunt susceptibile să câștige din incertitudine.

„Beneficiarii neți... sunt Georgescu și tabăra anti-sistem care primește acum muniție suplimentară: iată cum funcționează instituțiile statului, cât de discreționare sunt”, a declarat Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai.

Un sondaj de opinie AtlasIntel realizat în perioada 26-28 noiembrie a plasat partidul de extremă dreapta AUR la 22,4%, cu social-democrații premierului Marcel Ciolacu la 21,4%, în scădere cu 10 puncte procentuale în două săptămâni și Uniunea Salvați România a lui Lasconi la 17,5%. Sondajul nu a luat în considerare renumărarea voturilor.

BUGET, LOCURI DE MUNCĂ ȘI INVESTIȚII

Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a criticat NATO și poziția României cu privire la Ucraina și a declarat că Bucureștiul ar trebui să nu să provoace Rusia. Sondajele de opinie nu au prevăzut succesul său.

AUR are 8,5% din locurile din actuala legislatură, iar două partide disidente de extremă dreapta ar putea intra, de asemenea, în parlament.

Ciolacu s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidențiale , reflectând nemulțumirea alegătorilor față de guvernul său, după ce a făcut campanie pe baza unei promisiuni de stabilitate în timp ce războiul din Ucraina continuă.

Următorul guvern se va confrunta cu o sarcină dificilă în încercarea de a reduce un deficit bugetar care este cel mai ridicat din UE, reprezentând 8% din producția economică. Acesta se va confrunta, de asemenea, cu presiuni în vederea menținerii obiectivelor privind cheltuielile de apărare la începutul președinției americane a lui Donald Trump.

România are cea mai mare pondere a populației cu risc de sărăcie din UE, iar zone întinse din țară au nevoie de investiții.

„Avem o țară inegal dezvoltată, iar cele mai mari frustrări se acumulează în aceste zone periferice care vor cădea pradă candidaților care știu cum să le abordeze”, a declarat antropologul Bogdan Iancu.

În orașe precum Victoria, în umbra munților Făgăraș din Carpații Meridionali, promisiunea locurilor de muncă este vitală. În cele trei decenii de când o uzină chimică din era comunistă a fost redusă enorm, populația orașului s-a înjumătățit, ajungând la 6.400 de locuitori, iar sute de locuitori suportă navete lungi pentru a ajunge la serviciu.

„În primul rând, voi vota pentru ca fabricile să vină aici. Ca să avem un loc de muncă”, a declarat Mihai Coroianu, în vârstă de 52 de ani, care curăța zăpada în piața principală a orașului.

Primarul orașului, Camelia Bertea, a obținut 31 de milioane de euro (33 de milioane de dolari) în fonduri UE pentru proiecte locale în trei ani, inclusiv redeschiderea spitalului local, echivalentul bugetului orașului Victoria pentru 31 de ani.

Guvernul a asigurat, de asemenea, o investiție din partea grupului german de apărare Rheinmetall (RHMG.DE) care deschide o filă nouă pentru a construi o fabrică de praf de pușcă lângă Victoria până în 2027, oferind sute de locuri de muncă.

„Viitorul unui oraș mic fără perspective financiare nu poate fi decât fondurile UE”, a spus Bertea.

AFP: Extrema dreaptă speră să îşi confirme avansul în alegerile legislative

Românii revin duminică la urne pentru a-şi alege parlamentul după o săptămână haotică, cu o posibilă victorie a extremei drepte şi o schimbare strategică pentru această ţară vecină Ucrainei, membră a UE şi NATO, scrie și AFP.

În decurs de câteva zile, ţara est-europeană a cunoscut o succesiune de răsturnări de situaţie, de la victoria surpriză în primul tur a candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale la acuzaţiile autorităţilor privind integritatea alegerilor.

Acestea au pus sub semnul întrebării influenţa Rusiei în contextul regional actual şi rolul platformei TikTok. Atât de mult încât Curtea Constituţională a ordonat renumărarea voturilor.

În timp ce jumătate din cele nouă milioane de buletine de vot fuseseră renumărate până sâmbătă după-amiază, fără a le include pe cele din diaspora, unii locuitori din Bucureşti erau îngrijoraţi de turnura evenimentelor.

„Ceea ce se întâmplă nu mi se pare foarte democratic”, a declarat pentru AFP Gina Visan, o asistentă medicală în vârstă de 40 de ani, în timp ce făcea cumpărături la un tărg de Crăciun din capitală.

„Ar trebui să ne respecte votul. Suntem dezamăgiţi, dar suntem obişnuiţi cu acest tip de comportament”, a deplâns ea, reluând lipsa de încredere în partidele tradiţionale, care sunt considerate corupte.

Pentru Septimius Pârvu, coordonatorul think-tank-ului Expert Forum (EFOR), nu există nicio îndoială că această decizie „subminează încrederea” în instituţii şi este de natură să „alimenteze” votul de extremă dreapta.

„Am mai renumărat voturi în România în trecut, dar nu de milioane, cu alegeri legislative în mijloc”, a analizat el, referindu-se la «o situaţie fără precedent».

Statele Unite au intervenit chiar în dezbatere, sperând ca nicio decizie luată între cele două tururi să nu „pună în pericol credibilitatea procesului electoral” şi să „păteze” „reputaţia solidă a României ca partener democratic de încredere”, potrivit unei declaraţii a ambasadorului său la Bucureşti, Kathleen Kavalec.

În această zi de sărbătoare în România, secţiile de votare se vor deschide la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 21:00. Exit-poll-urile vor fi publicate la scurt timp după aceea.

După trei decenii de viaţă politică structurată de două mari partide, analiştii prevăd un hemiciclu fragmentat şi negocieri dificile pentru formarea unui guvern.

Extrema dreaptă, dispersată în mai multe partide care au în comun opoziţia faţă de susţinerea Kievului, este creditată cu peste 30% din intenţiile de vot.

De la căderea comunismului, în 1989, România nu a mai cunoscut o astfel de evoluţie, dar furia celor 19 milioane de locuitori fierbe în faţa dificultăţilor economice şi a războiului de cealaltă parte a frontierei.

Alegere existenţială

George Sorin, un economist de 45 de ani, s-a hotărât: va vota pentru un partid naţionalist. Actualul Parlament „nu a făcut altceva decât să servească interesele Ucrainei, aprobând o serie întreagă de pachete de ajutoare fără să explice nimic”, uitând de „cele ale României”, spune el, criticând totodată „servilismul” faţă de Bruxelles.

Sunt prezente mai multe formaţiuni din acest spectru politic: AUR (Alianţa pentru Unitatea Românilor), al cărei candidat George Simion a obţinut aproape 14% din voturile pentru prezidenţiale, dar şi SOS România, condus de Diana Şoşoacă.

Un nou partid, POT (Partidul Tineretului), a apărut după surpriza Georgescu, pe care îl susţine, şi ar putea trece pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament.

În tabăra proeuropeană opusă, centriştii de la USR speră să se descurce după ce liderul lor, Elena Lasconi, a ieşit pe locul doi la alegerile prezidenţiale.

Marii perdanţi de duminica trecută, social-democraţii şi liberalii, aflaţi la putere ca parte a unei coaliţii, îşi folosesc „experienţa” pentru a încerca să limiteze pagubele.

Într-un ultim apel, preşedintele în exerciţiu proeuropean Klaus Iohannis a descris alegerile drept „cruciale pentru direcţia României în anii următori”.

Să rămânem „o ţară a libertăţii”, „o naţiune europeană modernă” sau „să ne afundăm într-o izolare dăunătoare şi să ne întoarcem la un trecut întunecat”, aceasta este „alegerea existenţială cu care ne confruntăm”, a spus el.