Extrema-dreaptă a ajuns la procente record în sondajele din Germania
Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a ridicat în sondaje, formațiunile politice clasice fiind alarmate, și este pe cale de a câștiga alegeri în trei landuri din estul țării, promovând stoparea migrației și limitarea unei agende „verzi” cu costuri ridicate, transmite Reuters .
AfD are 17-19% în sondajele de la nivel național, aproape de un nivel record pentru partidul care acum se luptă cu social-democrații cancelarului Olaf Scholz pentru locul al doilea, potrivit unor sondaje, în creștere de pe poziția a cincea pe care se afla la alegerile din 2021, când și-a asigurat 10,3% dintre voturi.
Ultima dată când s-a aflat la un asemenea nivel a fost în 2018, la criza migranților din Europa. De această dată, partidul naționalist anti-imigranți a beneficiat și de luptele interne din coaliția tripartită a lui Scholz.
Partidele de extremă-dreapta au crescut în Europa. În Franța, extrema-dreaptă a devenit un rival mai puternic la urnele de vot, în vreme ce în Italia și Suedia sunt deja în guvern.
Însă ascensiunea AfD, care a criticat dur guvernul german din cauza numărului mare de imigranți, inflației galopante și tranziției verzi costisitoare, atinge un anumit punct sensibil în Germania din cauza trecutului nazist al țării.
Agenția națională de spionaj a Germaniei a marcat aripa de tineret a AfD ca fiind „extremistă”, spunând că a propagat „un concept rasist al societății”. Șeful agenției de spionaj a acuzat AfD, care se opune sancțiunilor împotriva Rusiei, că ajută la diseminarea propagandei ruse despre războiul din Ucraina.
Principalele partide ale Germaniei au exclus cooperarea cu AfD, pentru a nu intra în guvern, însă criticii AfD sunt îngrijorați că partidul trage odată cu el politica consacrată mai mult către dreapta.
„Vedem cum retorica pe subiecte precum migrația devine mai stridentă”, a spus Stefan Marschall, politolog la Universitatea din Düsseldorf.
Migrația devine tot mai pregnantă pe agenda subiectelor politice în Germania. Michael Kretschme, premierul landului Saxonia din estul Germaniei, care este parte a Uniunii Creștin Democrate (CDU), a spus săptămâna trecută că numărul de migranți este „prea mare”, făcând apel pentru limitarea intrării refugiaților și totodată restricționarea beneficiilor primite de aceștia.
Liderul național al CDU, Friederich Merz, a negat orice comparație cu AfD, spunând duminică despre limbajul partidului său că nu este „în niciun fel” precum cel al AfD.
Între timp, ministrul de interne Nancy Faeser a învinuit parțial AfD pentru incitarea la atitudini anti-imigranți care au alimentat o creștere a atacurilor împotriva refugiaților. AfD neagă acest lucru.
AfD contestă și faptul că activitatea umană este o cauză a schimbărilor climatice, apelând la îngrijorările unor votanți despre costul tranziției de la combustibili fosili.
Liderul AfD Tino Chrupalla a spus că mai mulți votanți consideră că politicile Verzilor, partenerul minoritar al coaliției lui Scholz care vrea o trecere mai rapidă de la hidrocarburi, a adus „război economic, inflație și dezindustrializare”.
„Suntem singurul partid care nu vrea să formeze o coaliție cu acești Verzi periculoși”, a spus acesta.
În Turingia, Saxonia și Brandenburg, landurile din estul Germaniei care organizează alegeri în 2024, AfD este pe cale să intre în topul voturilor pentru prima dată, unele sondaje aratând un sprijin de 23%-28% pentru aceștia.
Analiștii spun că votanții din est, unde loialitățile de partid sunt mai puțin stabile, au fost mai receptive la AfD, parțial din cauză că dau vina pe partidele consacrate - care s-au perindat prin diverse guverne de-a lungul anilor - pentru veniturile mici care persistă în est, la trei decenii după reunificare.
Chiar dacă AfD este ținut în afara puterii, creșterea sa a atras voturi de la alte partide, forțându-le în coaliții mai greoaie la niveluri de land și național, în special în est, unde AfD este cel mai puternic.
Marc Debus, un politolog de la Universitatea Mannheim, a spus că unii votanți ar putea fi încurajați să facă apel la conservatori în special pentru a lucra mai îndeaproape cu AfD, chiar dacă nu într-o coaliție formală, și astfel să nu se alinieze cu stânga.
