Omar Hayssam, condamnat la închisoare pentru terorism în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak în 2005, împărtăşeşte opinia lui Traian Băsescu în problema refugiaţilor. Din postura de sirian stabilit în România, Omar Hayssam avertizează cu privire la riscul ca printre refugiați să se infiltreze şi terorişti.

Omar Hayssam se declară flatat că presa i-a acordat o atenţie deosebită după precedentul mesaj legat de refugiaţi, însă critică titlurile exagerate care au însoţit relatările despre el. "Au trecut doar câteva zile și prognosticul meu se arata deja întemeiat, doar cifra refugiaților alocați României prin convenție a crescut de patru ori! Iar eu mă refeream la un flux general, global, la imigranții veniți direct aici, nu doar la cei repartizați prin protocoale pan-europene, poate nu m-am facut înțeles suficient…", scrie Omar Hayssam pe Facebook. 

"Trecând în revistă mai toată media românească, am văzut că numai domnul Basescu, dintre oficiali (sau, mă rog, dintre persoanele cu autoritate), a avut curajul de a expune clar realitatea îngrijorătoare si potențialul alarmant al crizei refugiaților. Într-un discurs atât de bun cum nu mai auzisem de mult si cu un cinism pentru care s-a simtit dator să se scuze, deși în opinia mea nu trebuia. E adevărat, oamenilor le displace să li se spună lucruri care nu le convin și îți sorb fiecare cuvânt atunci când le dai vești liniștitoare. Când doctorul îți spune că o să te faci bine, îl crezi. Când îți spune c-o să mori, îl înjuri, îl faci incompetent și dai fuga la escroci și vindecători.

Tot ce a spus fostul președinte mi se pare lucid, plauzibil și cu sens, chiar dacă îngrijorător. Ar trebui scuzați însă mai degrabă cei care au bagatelizat chestiunea, au minimalizat riscurile și au trecut cu vederea o primejdie reala.

Trebuie să ai destulă minte încât să recunoști adevarurile care nu-ți convin și destulă putere ca să dai dreptate celor care spun altceva decât ți-ai dori. Iar treaba cu inima de piatră a conducătorului… inima de piatră are și chirurgul care fără milă și fără compasiune exagerată salvează vieți, chiar dacă mai sacrifică din când în când câte o mână sau câte un picior.

Între timp, la nivel international, dincolo de cearta prostească și adeseori sterilă și nocivă prin sterilitatea ei, s-au ridicat câteva voci de bun simț care spun că decât să cheltuiască pentru a gestiona criza refugiaților, lumea ar face mai bine să cheltuiasca pentru a înlătura cauzele acestei crize, în special absurda situație din Siria.

În ultimii ani, marile puteri ale lumii au intervenit pentru a înlătura regimuri politice din anumite țări, chestiune discutabilă atât ca legitimitate cât și ca morală. De ce nu s-ar interveni și în sprijinul unui regim care, bun sau rău, reprezintă singura alternativă valabilă la un etern conflict fratricid într-o țară care și așa a suferit prea mult.

In ceea ce mă privește, sunt compasiv cu refugiații goniți din țara lor de amenințări reale. Să nu uităm însă că în marea masă de transfugi există și o pondere însemnată a oamenilor fără căpătâi care încearcă să paraziteze programe umanitare și resurse alocate generos de unele țări europene bogate. Trăim vremuri paradoxale când guvernele unor țări alocă sume mai mari pentru ocrotirea străinilor, uneori fără discernământ, decât cele necesare protecției propriilor cetățeni.

Cât privește pericolul terorist, acesta e real. Vor veni în spațiul european mii de oameni periculoși, foarte greu de depistat în masa amorfă a concetățenilor lor. Cu nume asemănătoare sau identice cu ale altora, nume comune în țările arabe, cu acte fără elemente de siguranță deosebite, fără a se evidenția, fără să le fie cunoscută înfățișarea, teroriștii pot lesne trece drept niște imigranți oarecare. 

Fiecare act al lor poate genera situații de o gravitate excepțională și poate crește exponențial șovinismul, rasismul, islamofobia, care pot conduce la rândul lor la periculoase tensiuni în rândul populației locale.

Această mare migrație modernă nu poate aduce nimic bun și e mai bine să ne speriem din vreme, să conștientizăm pericolul și să luăm măsuri.

În schimb, pacificarea Siriei și consolidarea autorității Statului va avea consecințe extrem de pozitive: se va stopa emigrația, se va putea conserva și apoi restaura ceea ce a rămas din unul din marile patrimonii culturale ale lumii, va putea începe o reconstrucție profitabila atât pentru sirieni cât și pentru o sumă de alte țări, printre care și România.

Toate inițiativele gratuite, toate organizațiile non guvernamentale, toate entitățile juridice înființate în țara noastră pentru cauza bilaterală româno-arabă ar căpăta în sfârșit un sens, iar Statul Român nu va mai trebui să cheltuiască inutil ci va putea investi în vederea unui consistent profit ulterior.

Vreau să reamintesc că România a câștigat în trecut substanțial din parteneriatele cu țările arabe și că în prezent, între o Europă secătuită de resurse și aflată într-o criză prelungită și Spațiul Arab rentabil într-un mod tradițional, aș alege fără șovăire a doua variantă, în orice întreprindere comercială nouă.

În orice caz, multitudinea de probleme cu care ne confruntăm ca națiune face mai necesară ca oricând unitatea interna, solidaritatea constructivă și sacrificarea orgoliilor și ambițiilor politice meschine", este cel de-al doilea mesaj al lui Omar Hayssam cu privire la refugiaţi.

Distribuie Distribuie Comentarii