EXPLOZIV/Senatul REFUZĂ să dea Parchetului STENOGRAMELE despre Revoluție!
Situatie incredibila! Procurorul general interimar a solicitat de la Senat stenograme legate de Revolutie. Senatul spune ca sunt clasificate si nu le poate trimite.
Procurorul general interimar Bogdan Licu a transmis conducerii Senatului o scrisoare in care solicita stenogramele din sedintele unor comisii parlamentare privind Revolutia din decembrie 1989, insa, potrivit vicepresedintelui Senatului Ioan Chelaru, acestea sunt documente clasificate si nu pot fi expediate.
Chelaru a declarat, la finalul sedintei Biroului permanent al Senatului, ca reprezentantii parchetului general trebuie sa vina sa studieze documente la Senat.
Adresa transmisa de Bogdan Licu:
"In vederea solutionarii dosarului nr.11/P/2014 ce are ca obiect evenimentele din decembrie 1889 (sic!), va rugam ca pana la data de 21 martie 2016 sa ne trimite copii certificate ale stenogramelor audierilor din cele doua comisii senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 (1990-1992, sub conducerea domnului Sergiu Nicolaescu si 1992-1996 sub conducerea domnului Constantin Ticu Dumitrescu si, ulterior, a domnului Valentin Gabrielescu, (...) si copii de pe eventuale documentele care au stat la baza elaborarii Raportului final al comisiei senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989."
"Noi am mai avut o solicitare in urma cu cativa ani, am raspuns si atunci in acelasi mod, documentele solicitate au regim clasificat, ele se incadreaza in prevederile Legii 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate. Am invitat si atunci, invitam si acum reprezentantii Parchetului care au nevoie de asemenea informatii si care au acces pentru acest lucru, respectiv detinatoare de autorizatii de acces la informatii clasificate pentru a studia orice document din dosarele de atunci de la revolutie. Conform legii, ele avand acest regim nu le putem inainta, facem aceasta corespondenta cu Parchetul general", a declarat Chelaru.
Procurorul general interimar a anuntat pe 22 februarie ca va reanaliza dosarul Revolutiei. Acesta a declarat atunci, pentru Mediafax, ca a cerut Inaltei Curti de Casatie si Justitie reanaliza dosarului Revolutiei, dupa ce presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, a facut o noua plangere impotriva rezolutiei de clasare. Cauza se afla pe rolul instantei supreme, dupa ce au fost depuse mai multe plangeri impotriva deciziei de clasare.
In cazul in care plangerea va fi admisa, cercetarile in dosarul Revolutiei vor fi reluate.
Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dispus clasarea cauzei la data de 14 octombrie 2015, motivand ca pentru unele fapte exista condamnari in alte cauze. Procurorii precizau printr-un comunicat de presa ca "din cauza oboselii si a stresului la Revolutie s-au tras focuri de arma intre militari, iar oameni din dispozitive militare, civile sau mixte au deschis "cu usurinta" focul spre imobile sau masini care nu opreau la filtre".
Procurorii spun ca in acest dosar s-au facut cercetari cu privire la 709 oameni care au murit in timpul Revolutiei, alti 2.198 care au fost raniti, dintre care 1.855 impuscati, si 924 retinuti.
Potrivit anchetatorilor, unii dintre cei vinovati de omor si ranire prin impuscare au fost trimisi in judecata si condamnati, iar in unele cazuri "decesul a fost urmare a unui act suicidal (impuscare, precipitare etc.), a manevrarii imprudente a armamentului din dotare de catre cel in cauza sau s-a datorat unor cauze patologice".
Anchetatorii mai sustin ca, in principal, "leziunile au fost urmare a unor agresiuni, dar exista si situatii in care au fost provocate de accidente (de exemplu ruperea unor elemente din structura de rezistenta a imobilelor avariate in contextul evenimentelor, activarea accidentala a unor dispozitive din sistemul de aparare al unitatilor militare)", precum si "situatii in care unele persoane au suferit afectiuni neuropsihice".
Faptele comise in decembrie 1989 au facut, initial, obiectul a 4.544 de dosare penale. Dintre acestea, au fost trimise in judecata 112 dosare, cu 275 de inculpati, intre care 25 de generali, 114 ofiteri, 13 subofiteri, 36 de militari in termen si 87 de civili.
