EXPLOZIV/Profesorul Butoi: „Dintre cei doi, Elan Schwartzenberg nu a mai călcat prin România. A fost ULTIMUL care l-a văzut pe Marta în VIAȚĂ”
Mulţi şi-au dat cu părerea, în zilele din urmă, cu privire la dispariţia suspectă şi posibila asasinare a lui Codruţ Marta, mai ales după şocantele denunţuri făcute de ex-nora fostului şef al SRI Vigil Măgureanu. O personalitate marcantă a criminalisticii româneşti – prof. univ. dr. Tudorel Butoi – a ieşit la rampă. Renumitul psiholog criminalist a făcut o analiză completă psiho-judiciară a cazului Marta. Și a făcut și o dezvăluire: ultimul care l-a văzut pe Marta în viață a fost Elan Schwartzenberg. El nu a mai călcat de atunci prin România!
Întrebat de Ziarulring cum apreciază denunţurile Alinei Petre, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, cu privire la presupusa asasinare a lui Codruţ Marta, profesorul Butoi răspunde: ”Practica demonstrează că ne aflăm în faţa unei dispariţii de persoană cu suspiciuni de omor. Acesta este sertarul în care încadrăm fapta. Pledează pentru asta absenţa oricăror informaţii, sursă umană, tehnică, document care să ne prezinte contrariu. Niciun semn de viaţă. Nu se contactează cercul de prieteni, nu se întreprind activităţi vizibile. Ba, mai mult, epuizate fiind căutările suspectului de către organele îndrituite, se procedează la declararea morţii judecătoreşti sau morţii administrative a acestuia, după o perioadă de cinci ani. (...) de asemenea, practica demonstrează că nicio informaţie, venită chiar şi din fond public, darămite de la o sursă umană identificată direct, nu poate fi neglijată, subapreciată, trecută în derizoriu a priori. Nimeni nu are niciun drept, nicio competenţă de a anula o informaţie, ba, dimpotrivă, organele de urmărire penală, Parchetul au obligaţia de a se autosesiza şi de a purcede de îndată la verificări concrete, pe teren, interogatorii încrucişate, exploatare de surse multiple, scotociri, căutări şi aşa mai departe, toate ţinând de persoana dispărută, în raport cu conţinutul denunţurilor”.
Spre sută la sută... omor
Întrebat în ce măsură apreciază, ca specialist, ca psiholog criminalist, că poate fi vorba de dispariţia fizică lui Codruţ Marta printr-un omor, aşa cum lasă să se înţeleagă aceste denunţuri. Iar răspunsul a venit promt şi la obiect: ”Probabilistic, către sută la sută. Iar argumentele rezultă din analiza psihologică a denunţului. Astfel, motivaţia (n.r. - omorului) se conturează a fi de mare miză şi risc. Este vorba de o sumă uriaşă de bani: 10 milioane de euro. La care se adaugă nerespectarea cuvântului dat de dispărut, deci lipsă de loialitate în tranzacţii. Mai pe româneşte - teamă. La care se adaugă şi lipsa de loialitate faţă de parteneri, făptuitorii (n.r. - posibilii făptuitori) sesizând că vrea să-i dea pe goarnă, atât pe ei, cât şi decriptarea mecanismelor frauduloase. Deci, motivaţie cât se poate de serioasă. Mai departe pot spune că se poate opina că ne aflăm în prezenţa unui anturaj atât pretabil, cât şi potenţial apt de a pune în fapt omorul, câtă vreme surescitartea lor psihică îi face să vorbească şi să-şi exprime intenţiile la o masă, la un şpriţ, atât cu privire la modul de operare - «lichidare fizică», cât şi cu privire la dispariţia cadavrului - «îngropare într-o pădure», după cum spune denunţătoarea. Aşadar, avem miză, avem motivaţie, avem anturaj pretabil şi, de la gând la faptă, în asemenea situaţii de miză, risc şi pericol, nu rămâne decât un pas. Absenţa totală a făptuitorului ca persoană fizică, tăcerea care-l înconjoară ne fac să credem, în baza practicii îndelungate, că asităm la repetarea unui scenariu. Dacă în zeci de cazuri a fost vorba de suprimarea vieţii, ne întrebăm de ce nu ar fi şi aici câtă vreme toate condiţiile sunt îndeplinite?”.
”Dintre cei doi, Elan Schwartzenberg nu a mai călcat prin România”
Profesorul Butoi nu a evitat nici cel mai sesibil punct al analizei, momentul-cheie al unei investigţii ca la carte în cazul „Marta”.
”De fiecare dată este necesar interogatoriul investigativ, prin abordarea ultimei persoane care a fost văzută în compania dispărutului. Aceasta este piatra fundamentală a unei anchete, ultima persoană fiind aptă să ofere informaţii-cheie despre persoana dispărută: despre intenţiile dispărutului, despre starea lui de spirit cu ocazia întâlnirii dinaintea dispariţiei, despre proiectele acestuia, despre eventualele pericole, despre cum arăta fizic, cum era îmbrăcat. Aşadar, ultima persoană este obligatoriu să fie abordată. Din experienţa mea, ultima persoană, în marea majoritate a cazurilor a fost dovedită a fi şi făptuitorul omorului. Din conţinutul denunţului rezultă că persoanele care plănuiau suprimarea vieţii lui Marta sunt Dragoş Dobrescu şi Elan Schwartzenberg. Din cei doi, Elan Schwartzenberg nu a mai călcat prin România de la data dispariţiei lui Marta, iar piaţa vorbeşte că ar fi fost ultimul văzut în compania dispărutului. Eu am auzit un jurnalist de investigaţii care spunea la televizor că «ultima persoană cu care a vorbit dispărutul este Elan Schwartzenberg, care a consumat băuturi într-un bar, pe paharele cu băuturi identificându-se amprentele digitale ale lui Marta şi ale lui Elan Schwartzerber, iar în conţinutul paharului lui Marta s-a identificat somnifer». Iată-ne, aşadar, la finalul unei analize a unei cauze banale de dispariţie de persaonă - ca astea au fost zeci – vizavi de care aşteptăm perspicacitatea, inteligenţa, exerciţiul profesional al Parchetului care trebuie să ne facă dovada”.
”Intuiesc un sentiment de panică în rândul făptuitorilor”
Până în prezent, în spaţiul public, nu a apărut nimic despre presupusa/posibila urmărire informativ-operativă post-factum din partea investigatorilor care, şi în cazuri mai simple, să nu vorbim de unul cu aşa de mare miză, au apelat la supravegherea telefoanelor, la înregistrări ambientale şi la alte mijloace asemănătoare. Aşadar, anturajul, eventual cerc al suspecţilor a fost pus sub ascultare în cazul Marta?
”Fiţi fără grijă. Numai nişte făptuitori idioţi ar putea crede că dosarul de dispariţie a lui Marta a stat atâta vreme nelucrat informativ/tehnic. Părere mea este că s-a făcut ceea ce trebuie făcut în dosar”, spune psihologul. Profesorul Butoi este convins că, odată cu rezolvarea cazului Marta ”se va deschide cutia Pandorei”. La finalul analizei sale, renumitul psiholog criminalist pune degetul pe rană: ”Intuiesc un sentiment de panică în rândul făptuitorilor, intuiesc că vor mai apărea alte denunţuri şi informaţii, intuiesc că înşişi făptuitorii se vor da în primire unii pe alţii, ca să-şi salveze pielea. Şi, în opinia mea, nu suntem prea departe de devoalarea de către organele competente a altor dispariţii de persoane, morţi suspecte, sinucideri suspecte, legate de lumea infectă, ticăloasă, coruptă, populată de indivizi care au crezut că banul poate face legea”.
