EXPLOZIV/Probele-surpriză ale DNA în procesul Gala Bute - Elena Udrea
Interceptări telefonice, denunţuri, declaraţii de martori, facturi fiscale şi schimburi de e-mailuri sunt alte probe DNA în dosarul „Gala Bute“. Fostul ministru a susţinut în faţa instanţei că cei patru complici din dosar care şi-au recunoscut acuzaţiile ar fi făcut declaraţii mincinoase. Elena Udrea a declarat că este nevinovată şi a făcut plângere împotriva procurorilor.
Patru din cei opt inculpaţi din dosarul „Gala Bute”- Elena Udrea au recunoscut vineri, în faţa judecătorilor Curţii Supreme, faptele de corupţie pentru care au fost trimişi în judecată. Cei patru au explicat cu lux de amănunte care era comisionul pe care afaceriştii trebuiau să-l plătească la şefii din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) pentru a primi contracte publice şi cum o parte din bani au ajuns la Campania PDL Bucureşti şi la Elena Udrea.
Fostul ministru a negat vehement aceste declaraţii, pe care le-a catalogat drept mincinoase: „În afară de aceste declaraţii nu există absolut nimic împotriva mea, iar eu am stat în puşcărie din cauza acestor declaraţii”. „Asta nu este o recunoaştere, este un mod de a încerca să scapi, spunând că aşa a fost, dar a fost pentru altcineva”, a explicat fostul ministru.
Cine sunt cei care au recunoscut
Cei patru inculpaţi care au confirmat corupţia sunt: Gheorghe Nastasia – fost secretar general al MDRT, Ana Maria Topoliceanu – director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ştefan Lungu – fost consilier personal al Elenei Udrea şi Dragoş Botoroagă – afacerist. Ceilalţi patru acuzaţi care au negat acuzaţiile sunt Elena Udrea – fost ministru, Ion Ariton – fost ministru a Economiei, Rudel Obreja – preşedintele Federaţiei Române de Box şi Tudor Breazu – apropiat al Elenei Udrea şi administratorul moşiei de la Nana.
Inspecţia Judiciară a primit, vineri, o sesizare formulată de Elena Udrea în care sunt reclamate posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii anticorupţie care au efectuat cercetările în cazul său. Procurorii DNA arată, în rechizitoriu, ce alte probe mai au în afară de mărturiile celor patru.
Convorbiri interceptate şi facturi
În cazul acuzaţiei de mită – 695.367 de lei – care ar fi fost date de afaceristul Adrian Gărdean, pentru Udrea. Acest lucru ar fi fost făcut prin contul firmei Last Time Studio, controlat de Lungu, în schimbul finanţării unor lucrări publice încheiate de Termogaz Company. Last Time Studio a fost cea care a plătit mai multe servicii către PDL şi implicit în favoarea fostului ministru: 19.659 de lei – servicii în cadrul evenimentului de la Palatul Parlamentului (21 noiembrie 2010) – cu ocazia căruia Udrea a fost aleasă preşedinte al PDL Bucureşti, 71.920 de lei – servicii monitorizare de care a beneficiat PDL, sau 36.000 de lei – costul realizării unor materiale promoţionale inscripţionate cu sigla PDL. Toate aceste facturi sunt probe la dosar.
Percheziţiile informatice la Last Time Studio au dezvăluit mai multe e-mailuri între Lungu şi Breazu, dar şi alte facturi potrivit cărora societatea a achitat diferite servicii pentru Elena Udrea sau PDL.
La dosar sunt mai multe interceptări dintre Gărdean şi Lungu, în care cel de-al doilea confirmă că a discutat cu Elena Udrea despre finanţarea MDRT („Ai... discutat-o şi cu «Doamna»?”/ „Da, da”.). Lungu a explicat vineri, la Curtea Supremă, şi despre banii achitaţi pentru PDL: „Concret, nu pot spune o persoană care mi-a cerut să fac plata către cele trei societăţi, însă pot spune că discuţiile se purtau în birou, fiind prezente inculpatele Topoliceanu, Udrea şi alte persoane”, a precizat Lungu.
Contracte fictive şi e-mailuri
În cazul acuzaţiei de mită – 300.000 de lei – de la Dragoş Botoroagă, administrator al firmei Consmin, pentru Udrea şi Topoliceanu. Acesta ar fi plătit 10% din valoarea contractelor pe care le-a încheiat cu CNI către firma lui Lungu. Fostul consilier a declarat că păstra o parte din banii primiţi (între 10 şi 20%) şi vira diferenţa către Breazu, ca plată a unor servicii fictive de consultanţă imobiliară prestate de firma acestuia, Ekaton Consulting. Ancheta a arătat că aceste contracte încheiate între cele trei firme (Consmin – Last Time Studio – Consulting) ar fi fictive, iar serviciile pentru care s-au încheiat nu au fost efectuate.
Evidenţa încasărilor era ţinută de Breazu şi Topoliceanu, iar mai multe e-mailuri între cei doi, în care vorbesc despre aceşti bani, sunt probe la dosar. Analiza e-mailurilor lui Breazu arată că acesta îi raporta Elenei Udrea cum erau cheltuiţi banii. Topoliceanu a confimat vineri, la Curtea Supremă, aceste lucruri, şi a completat că din aceşti bani i-ar fi dus personal Elenei Udrea sume de până la 10.000 de euro în numerar, în două rânduri, dar şi că a plătit şi o cazare în Grecia pentru ea, Breazu şi Udrea.
Banii, plimbaţi prin Bulgaria
În cazul acuzaţiei de mită – 900.000 de euro – de la afaceriştii Adrian şi Dorel Gărdean pentru Udrea. Banii ar fi fost daţi într-o geantă de Adrian Gărdean lui Nastasia, iar acesta a declarat că a dus-o ministrului. La DNA, atât afaceriştii, cât şi Nastasia au denunţat totul. Scoaterea unor sume atât de mari din contabilitatea firmelor, fără nicio explicaţie, ar fi atras atenţia Fiscului. Afaceriştii au înfiinţat o societate în Ruse (Bulgaria), care importa utilaje din UE şi le revindea către firmele lui Gărdean în România cu adaosuri de 50-100%. Actele contabile sunt probe în dosar.
O declaraţie-cheie este cea a lui Corin Boian, cel care a adus la Bucureşti suma de 600.000 de euro, în bancnote de 500 de euro, şi i-a dat-o lui Adrian Gărdean. Afaceristul a completat geanta cu alţi 300.000 de euro. Amândoi au declarat că împreună ar fi plecat la sediul MDRT. Doar Gărdean a intrat în minister să se vadă cu Nastasia. O altă probă: registrul de acces al instituţiei confirmă data de intrare a acestuia: 6 octombie 2011. Nastasia a povestit vineri, la Curtea Supremă, cum ar fi dat banii Elenei Udrea: „I-am spus ministrului că în geantă sunt 900.000 euro. Geanta am pus-o pe un fotoliu, iar ministrul nu a avut nicio reacţie”.
Val de recunoaşteri în dosarele de mare corupţie
Nastasia, Topoliceanu, Lungu şi Botoroagă au recunoscut acuzaţiile şi vor să fie judecaţi prin procedură simplificată, putând beneficia de reducerea cu o treime a pedepselor. Principala acuzaţie, luarea de mită, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Curtea Supremă se va pronunţa pe 11 noiembrie pe solicitarea acestora.
În ultima perioadă, tot mai multe VIP-uri trimise în judecată pentru corupţie au făcut acelaşi lucru. S-a întâmplat în dosarele: „Microsoft” (Gabriel Sandu – fost ministru al Comunicaţiilor, Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae – afacerişti), „Retrocedările frauduloase de la ANRP” (Dorin Cocoş şi fiul acestuia Alin Cocoş, Florin Mihălescu – fost consilier al şefei DIICOT) şi „Retrocedările ilegale de pădure” (fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi fostul deputat PSD, Ioan Adam).
