Uite un judecător care ar merita arestat imediat! Acest așa-zis magistrat i-a făcut scăpați pe miliardarul de calibru mondial Beny Steinmetz şi ceilalţi israelieni din dosarul Ferma Băneasa – Tal Silberstein, consultantul politic al premierilor Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu şi al preşedintelui Traian Băsescu şi Shimon Shevez, fostul director de cabinet al premierului israelian Yitzhak Rabin.

România Curată  a intrat în posesia motivării magistratului Iulian Dragomir, de la Înalta Curte. E vorba de motivarea deciziei de anulare a mandatelor de arestare în lipsă emise pe numele israelienilor de Curtea de apel Braşov.

Judecător ICCJ: Nu pot fi citaţi telefonic că nu se ştie cine îi sună !?

Spre deosebire de judecătorul de la Curtea de apel Braşov, care a emis mandatele de arestare în lipsă pe numele israelienilor, pe motiv că se sustrag anchetei penale din România, magistratul de la ICCJ, care a anulat mandatele, a considerat că cetăţenii străini nu pot fi citaţi telefonic “neavând nicio certitudine că persoana care efectuează apelul telefonic este de fapt reprezentantul organului judiciar” !? Aceasta în condiţiile în care procedura citării telefonice este frecvent folosită de procurorii români.

A dat vina pe statul Israel

Magistratul ICCJ Iulian Dragomir a considerat că procedura de citare scrisă a inculpaţilor în Israel a fost viciată şi a aruncat vina pe statul israelian pentru că nu a dus la îndeplinire procedurile în timp util. Vezi mai jos, pe larg, motivarea judecătorului.

A invocat tot felul de chichiţe

Magistratul le-a reproşat procurorilor că nu au ataşat la dosar traducerea în limba română a corespondenţei cu avocaţii israelienilor, ci doar în original, în limba engleză.

A vrut să îi plaseze în arest a domiciliu sau control judiciar, dar a realizat că e imposibil aşa ceva pentru inculpaţi aflaţi în străinătate

Judecătorul ICCJ Iulian Dragomir a admis că sunt probe împotriva israelienilor, inclusiv probe care să justifice luarea unei măsuri preventive, însă a invocat egalitatea de tratament şi a vrut să-i plaseze în arest la domiciliu sau sub control judiciar, așa cum erau și ceilalţi inculpaţi din dosar, Remus Truică, fostul director de cabinet al premierului Adrian Năstase, Dan Andronic, directorul EVZ, aşa-zisul prinţ Paul al României şi alţii.

Cine e judecătorul care a anulat mandatele? El e ăla cu nașu-n suflet!

Iulian Dragomir este unul dintre magistraţii Înaltei Curţi abilitaţi să emită mandate de siguranţă naţională (MSN) la cererea SRI. Numele lui a fost invocat în mai multe dosare de corupţie precum cel al judecătoarelor şpăgare sau cel al fostului senator PSD Cătălin Voicu. Potrivit unor interceptări din dosarul lui Sorin Blejnar, este prieten cu fostul şef al Fiscului de pe vremea PDL, pentru care acum procurorii DNA cer 15 ani de detenţie în dosarul soţilor Nemeş.

Prieten cu Blejnar

Magistratul Iulian Dragomir a fost interceptat într-unul dintre dosarele fostului şef al Fiscului de pe vremea PDL-ului, Sorin Blejnar.

“Judecător Iulian Dragomir, ICCJ: Am onoarea, excelenţă, să trăiţi, cu mare respect. Un minut cu un prieten al domniei voastre şi al naşului domniei voastre. Nu sunt prietenul naşului mai degrabă decât prietenul finului, pentru că suntem amândoi… unui naş comun al nostru. 
Sorin Blejnar: Am înţeles, am înţeles.
Iulian Dragomir: Da, el e naşul nostru şi-n sufletul nostru. Prin Bucureşti, prin republica noastră sau prin alte…?
Sorin Blejnar: Sunt aici, sunt prin Bucureşti “, este interceptarea dintre judecătorul Dragomir şi fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar, aflată la dosarul Motorina, trimis în judecată în 2012.

Numele judecătorului Dragomir a apărut şi în dosarul  judecătoarelor acuzate de corupţie

Magistratul ICCJ a fost audiat ca martor în dosarul judecătoarelor de la Curtea de Apel Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, acuzate de luare de mită.

Potrivit rechizitoriului din acest caz, judecătoarea Viorica Dinu se lăuda în faţa intermediarilor spăgii că are acces şi la magistraţi de la Înalta Curte şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea interveni pe lângă aceştia pentru a obţine soluţii favorabile. În acest context a pronunţat numele judecătorului “Iulică” sau “Iulian”:

“În cazuri izolate, Dinu Viorica s-a prevalat în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi de pretinsa sa influenţă asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală (…)

Mai mult, inculpata Dinu Viorica s-a angajat să facă demersuri  de intervenţie, în beneficiul unuia dintre „clienţi”, inculpatului Petre Daniel Costel, pe lângă judecătorul „Iulică” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (…)

Privitor la acelaşi dosar, a „vorbit cu Iulian (din ansamblul discuţiei, a reieşit că acesta este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Referitor la acelaşi judecător, inculpata Dinu Viorica a susţinut „… el îşi urmăreşte rezolvările, asta… ascensiunea şi nu ştii ce! Da’ … Măi, cred că şi-a făcut plinu’! Nu-l mai tentează”, se menţionează în rechizitoriul judecătoarelor acuzate de corupţie.

În iulie 2013, când rechizitoriul celor 2 judecătoare a ajuns la instanţă si a devenit public, magistratul Iulian Dragomir a declarat presei:

“Nu am nici o legătură cu persoanele indicate (…) în condiţiile în care nu ne-am văzut de foarte mulţi ani“, a precizat judecătorul Iulian Dragomir.

Judecătorul Dragomir, cunoştinţă a senatorului corupt Cătălin Voicu

În 2010, magistratul ICCJ a fost audiat ca martor şi în dosarul fostului senator PSD, Cătălin Voicu, condamnat apoi la 7 ani pentru corupţie.

Judecătorul Dragomir a declarat în fata procurorilor DNA:

”L-am cunoscut pe Cătălin Voicu la sfârşitul anului 2002, când ocupam funcţia de vicepreşedinte al Tribunalului Municipiului Bucureşti. L-am întâlnit pe Cătălin Voicu cu ocazia unor mese festive organizate de magistraţi sau ofiţeri superiori din Poliţie, dar nu îmi amintesc exact cine anume mi-a făcut cunoştinţă cu el, cu siguranţă însă un procuror sau un politist.

Cred că în 2002 sau 2003 l-am revăzut pe Cătălin Voicu de circa cinci sau şase ori, doar cu ocazia unor mese festive la care fusesem şi eu invitat.

Între 2004 şi 2006, timp în care am fost la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu am mai avut nicio întalnire cu Cătălin Voicu şi nici acesta nu a mai căutat să mă contacteze, direct sau indirect.

La data de 1 iulie 2007, am fost promovat în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îmi amintesc că, după promovare, Cătălin Voicu m-a contactat telefonic şi m-a felicitat. Nici în 2007 nu m-am văzut cu acesta. În anul 2008 l-am văzut o dată, la o masă la restaurantul Select.

În toamna lui 2009, am primit un telefon de la Cătălin Voicu în contextul în care în primavara aceluiaşi an dispusesem nişte măsuri pe Legea siguranţei naţionale, care îl vizau. I-am răspuns la telefon lui Cătălin Voicu din motive strict profesionale, legate de măsurile dispuse. Cătălin Voicu mi-a spus că a auzit că aş avea probleme de sănătate şi-mi recomanda să îmi văd de sănătate. S-a exprimat astfel: ”Vă fac recomandarea să vă vedeţi de sănătatea dumneavoastră”. Acest mesaj m-a surprins foarte tare şi l-am interpretat fie prin prisma faptului că autorizasem măsuri care îl vizau, fie prin prisma faptului că eram înscris, alături de doamna judecător Lidia Bărbulescu şi alţi colegi magistraţi, pentru a ocupa funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu ştiu de unde avea Cătălin Voicu informaţia că aş avea o problemă de sănătate, dar reţin foarte bine că după ce mi-a făcut la telefon acea recomandare, mi-a spus că se află la restaurantul Marshall şi, dacă doresc, să trec şi eu pe acolo. Din curiozitate, m-am dus la restaurantul respectiv şi acolo Cătălin Voicu mi-a spus că nu e cel mai potrivit moment în care m-am înscris în cursă pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că puteam să mai aştept. Eu i-am răspuns că este opinia mea personală şi că îmi voi vedea în continuare de drum. Cătălin Voicu avea un mod de exprimare insidios, pretinzând că ştie foarte multe de concursul la care urma să particip. S-a exprimat, de asemenea, că el nu îmi dă nicio şansă în ocuparea acelei funcţii pentru care candidam.

În dimineaţa concursului pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cătălin Voicu m-a contactat telefonic, iar eu i-am zis că tocmai atunci trebuie să intru să îmi susţin proiectul de candidat. Atunci Cătălin Voicu mi-a spus că îmi transmite încă o dată că pot să mai am răbdare, în sensul de a nu participa în acel concurs. Mi-a închis telefonul fără a-mi ura succes. După aceea nu m-am mai întalnit cu Cătălin Voicu şi nici nu mi-a cerut vreodată să intervin într-un dosar”, a declarat judecătorul ICCJ Iulian Dragomir în faţa procurorilor DNA fiind audiat ca martor în dosarul fostului senator condamnat pentru corupţie.

Ascensiune rapidă

Potrivit CV-ului, judecătorul Iulian Dragomir a avut o ascensiune foarte rapidă în carieră. În numai 5 ani a ajuns de la vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti, unde a devenit vicepreşedinte, ca în 2007 să fie promovat la ICCJ, unde este unul dintre magistraţii care emit mandate de siguranţă naţională la cererea SRI, prin intermediul procurorului general.

Cine sunt miliardarii israelieni şi de ce sunt anchetaţi în România

Omul de afaceri israelian stabilit la Geneva, Benjamin Steinmetz, este considerat cel mai bogat evreu şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, locul 178 mondial, cu o avere estimată la 7,4 miliarde de dolari.

Este unul dintre investitorii proiectului minier de la Roşia Montana

Steinmetz au fost vizat de o anchetă a FBI, însă americanii nu au formulat acuzaţii direct la adresa lui, ci doar a unui director din compania miliardarului. În 2013, The New Yorker şi The Guardian au scris pe larg despre modul în care Beny Steinmetz a dobândit cel mai important zăcământ de fier din Guineea (cumpărând cu 167 de milioane de dolari, zăcăminte a căror valoare este estimată la peste 5 miliarde de dolari!) Acuzaţiile de corupţie din acest caz au dus la o anchetă a Departamentului de Justiţie al SUA şi a FBI, unul dintre directorii companiei fiind arestat.

Shimon Shevez este un fost ofiţer al armatei israeliene şi fost director de cabinet al premierului Yitzhak Rabin, între 1992 şi 1995. A devenit apoi consultant politic. Este CEO al RSLB, o companie deţinută împreună cu Yuval Rabin, fiul fostului premier israelian şi cu omul de afaceri Gil Berger. În anii 2000, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupţie în Israel, însă ulterior a fost achitat.

Tal Silberstein a fost consultant politic al foştilor premieri Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, apoi al PDL şi al fostului preşedinte al României, Traian Băsescu.

Care a fost miza anulării mandatelor

Anularea mandatelor a venit în contextul în care israelienii erau dispuşi să colaboreze cu anchetatorii. Dacă mandatele de arestare în lipsă ar fi fost confirmate, miliardarii israelieni ar fi fost daţi în urmărire internatională. Aceasta le-ar fi putut produce cel puţin un real disconfort, dacă nu ar fi putut fi chiar prinşi. Mai ales în condiţiile în care cel mai bogat evreu, Benjamin Steinmetz, a fost vizat de o anchetă a FBI şi a Departamentului de Justiţie al SUA pentru afaceri cu zăcăminte de fier în Guineea. 

Timeline. Care au fost actele procedurale din dosarul israelienilor

8 decembrie 2015: DNA Braşov a început urmărirea penală faţă de Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin Steinmetz şi Moshe Agavi în dosarul Ferma Băneasa.

9 decembrie 2015: procurorii i-au citat telefonic pe cei 4 suspecţi pentru a se prezenta la audieri pe 16 decembrie 2015, ora 11, la DNA Braşov.

Judecătorul de la Curtea de apel Braşov, care a emis mandatele de arestare în lipsă pentru cetăţenii israelieni, a precizat că, în momentul în care au fost sunaţi, suspecţii “au fost informaţi prin intermediul traducătorului autorizat în legătură cu întreg conţinutul citaţiilor emise în acest scop” – se arată în motivarea ICCJ.

16 decembrie 2016: suspecţii nu s-au prezentat la audieri după ce fuseseră citaţi telefonic.

În aceeaşi zi, avocatul Yuval Sasson de la casa de avocatură Meitar Liquornik Geva Leshem Tal – Law Offices din Israel a transmis DNA Braşov un e-mail şi ulterior o adresă prin care a arătat că îi reprezintă pe cetăţenii israelieni Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin Steinmetz şi Moshe Agavi, “care au primit apeluri telefonice neclare cu o săptămână în urmă, aparent de la această unitate de parchet”.

Avocatul a arătat că, în ziua în care au fost sunaţi, cei patru clienţi ai săi au fost menţionaţi în presa din România că au erau implicaţi în activităţi ilegale în această ţară.

Avocatul a menţionat că a fost rugat de clienţii săi să precizeze că orice suspiciuni împotriva lor, în cazul în care acestea există, sunt nefondate, că nu au nici un motiv să nu coopereze cu autorităţile române în orice procedură, dacă li se va solicita acest lucru.

Avocatul a solicitat respectarea Convenţiei Europene de Asistenţă Judiciară de la Strasbourg din 20 aprilie 1959.

17 decembrie 2016: procurorii au pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpaților Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin Steinmetz şi Moshe Agavi (le-au atribuit calitatea de inculpat ceea ce înseamna că din acel moment puteau lua măsuri preventive împotriva lor – n.r.)

18 decembrie 2016: Parchetul a transmis Ministerului de Justiţie din Israel o cerere de asistenţă judiciară internaţională în materie penală.

Parchetul a solicitat comunicarea şi înmânarea citaţiilor către cei 4 cetăţeni israelieni. Aceştia au fost chemaţi la DNA Braşov pe 28 ianuarie 2016, ora 10.

De asemenea, Parchetul a cerut transmiterea înapoi către DNA Braşov a dovezilor de înmânare a citaţiilor.

Ambasada Israelului: nu e nevoie de indicarea domiciliului

Potrivit judecătorului de la Curtea de apel Braşov, “totodată, s-au făcut demersuri pe cale diplomatică pentru obţinerea datelor de stare civilă a inculpaţilor cetăţeni israelieni, iar autorităţile israeliene din România au indicat că, potrivit procedurii din Statul Israel, nu este necesară indicarea domiciliului, autorităţile fiind cele care efectuează obligatoriu demersuri în vederea identificării şi localizării inculpaţilor pentru îndeplinirea procedurii de citare”.

28 ianuarie 2016: inculpaţii nu s-au prezentat la DNA Braşov.

Shevez şi Agavi ar fi primit citaţiile după data stabilită pentru audiere, Silberstein şi Steinmetz nu ar fi fost găsiţi acasă

3 februarie 2016: potrivit judecătorului de la Curtea de apel Braşov, autorităţile din Israel au confirmat livrarea cu succes a citaţiei pentru Moshe Agavi.

9 februarie 2016: potrivit judecătorului de la Curtea de apel Braşov, autorităţile din Israel au confirmat livrarea cu succes a citaţiei pentru Shimon Shevez, “precizând că la Benjamin Steinmetz nu a fost găsit nimeni la adresă şi nici nu a fost ridicat plicul de la poştă, situaţia părând neclară şi la Tal Silberstein”.

10 februarie 2016: avocatul Yuval Sasson a transmis prin fax Parchetului că Shimon Shevez a primit citaţia pentru data de 28 ianuarie 2016 abia la data de 9 februarie 2016, iar inculpatul Moshe Agavi la data de 31 ianuarie 2016.

15 februarie 2016: DNA Braşov a transmis prin email şi fax către firma de avocatură Meitar din Israel o nouă citaţie pentru inculpaţii Shimon Shevez şi Moshe Agavi pentru data de 29 februarie 2016, ora 10:30, “având în vedere faptul că prin notificarea din data de 10.02.2016 şi-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu organele judiciare române”.

22 februarie 2016: firma de avocatura Meitar din Israel a transmis către DNA Braşov că a primit citaţiile pe e-mail pentru Shimon Shevez şi Moshe Agavi, “însă niciuna dintre procedurile de convocare efectuate de parchet nu a respectat procedurile, invocând necesitatea primirii scrisorii recomandate de către cetăţenii străini în cel mult 30 de zile înainte de data stabilită pentru audiere”.

“Au precizat că inculpaţii Shimon Shevez şi Moshe Agavi nu se pot prezenta la data de 29 februarie 2016, însă clienţii i-au împuternicit să se deplaseze la sediul parchetului pentru a discuta posibilităţile de cooperare astfel încât procesele să fie soluţionate, din moment ce ei nu au niciun motiv de a nu coopera, cu condiţia ca toate procedurile necesare legale şi adecvate să fie respectate”, se arată în motivarea ICCJ.

29 februarie 2016: inculpaţii nu s-au prezentat la audieri.

Avocatul israelian “a contactat mandatarul SC Reciplia SRL, numit pentru întocmirea procedurilor legate de desfăşurarea prezentului dosar, solicitând stabilirea unei audienţe la sediul DNA Braşov”.

Shevez şi Agavi ar fi vrut sa vină la audieri şi să colaboreze, cu condiţia să nu fie arestaţi, iar Steinmetz şi Silberstein au susţinut că nu au primit citaţie

9 martie 2016: avocaţii Yuval Sasson şi Rivka Elkayam de la firma de avocatură Meitar s-au prezentat la DNA Braşov şi “au arătat că Shimon Shevez şi Moshe Agavi sunt dispuşi să coopereze cu autorităţile române şi doresc să răspundă printr-o declaraţie care să fie luată prin conferinţă video sau să li se accepte să depună la dosar o declaraţie scrisă autentificată de un notar din Israel şi au mai precizat că îi reprezintă şi pe inculpaţii Tal Silberstein şi Benjamin Steinmetz care nu au primit citaţie din partea autorităţilor române”.

Potrivit judecătorului de la CA Braşov, “avocatul Yuval Sasson a precizat că, după ce va lua legătura cu clienţii săi, până în data de 14.03.2016, va prezenta un punct de vedere al acestora în legătură cu posibilităţile prezentării în faţa procurorului, arătând că aceştia sunt dispuşi să se prezinte în faţa procurorului dacă li se garantează că împotriva lor nu se va dispune arestul preventiv”.

10 martie 2016: DNA Braşov a cerut emiterea unor mandate de arestare în lipsă pentru cei 4 israelieni în dosarul Ferma Băneasa.

“De la punerea în mişcare a acţiunii penale şi până în prezent, procurorii anticorupţie au făcut numeroase demersuri pentru a asigura prezenţa celor 4 inculpaţi în fața organelor judiciare, însă aceştia urmăresc tergiversarea cercetărilor faţă de ei şi în final sustragerea de la urmărirea penală”, a arătat DNA într-un comunicat de presă din 10 martie.

14 martie 2016: Curtea de apel Braşov a judecat solicitarea DNA.

15 martie 2016: Curtea de apel Braşov a emis mandate de arestare în lipsă pe numele celor 4 israelieni

30 martie 2016: judecătorul Iulian Dragomir de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat mandatele de arestare in contumacie.

Opiniile celor doi judecători faţă de această înlănţuire de evenimente

Ce spune judecătorul de la Braşov, care a emis mandatele de arestare în lipsă
Magistratul de la Braşov a constatat că citarea israelienilor s-a făcut cu respectarea atât a dispoziţiilor Codului de procedură penală, cât şi a Convenţiei europene de asistenţă judiciară internaţională în materie penală.

Puteau fi citaţi prin telefon!

Judecătorul braşovean a avut a abordare modernă a legislaţiei interne şi internaţionale în materie de citare.

“Potrivit dispoziţiilor celui de-al doilea Protocol adiţional la Convenţie, cererile de asistenţă judiciară internaţională şi actele judiciare pot fi transmise prin intermediul mijloacelor electronice de comunicaţie sau prin orice alt mijloc de comunicaţie, cu condiţia ca statul solicitant să transmită, în paralel, originalul cererii şi/sau actelor.

Prin urmare, şi potrivit Convenţiei, actele judiciare pot fi transmise prin intermediul mijloacelor electronice de comunicaţie, ceea ce este de înţeles, având în vedere evoluţia mijloacelor de comunicaţie din 1959 până în prezent.

Este absurd ca în cazul în care există date de contact care să permită citarea telefonică sau prin intermediul poştei electronice să se recurgă la citaţia scrisă, mai cu seamă în procedurile penale, care se desfăşoară cu celeritate”, a arătat judecătorul de la Braşov.

S-a respectat procedura de citare

“Dispoziţiile procedurale referitoare la citaţia scrisă se aplică doar atunci când nu se poate realiza citarea prin notă telefonică.

În plus, în cauză, alături de citarea prin notă telefonică, parchetul a realizat şi citarea prin corespondenţa electronică la adresa de e-mail comunicată de avocaţi inculpaţilor, cât şi prin cererea de asistenţă judiciară internaţională, inculpaţii având cunoştinţă de procesul penal ce se desfăşoară împotriva lor, dar refuzând se prezinte în faţa autorităţilor judiciare române, invocând reguli internaţionale, audierea prin videoconferinţă sau oferirea unor declaraţii notariale cu privire la acuzaţii şi solicitând totodată, garanţii că dacă se prezintă nu vor fi arestaţi preventiv”, a continuat judecătorul de la CA Braşov.

Inculpaţii nu pot impune reguli şi condiţii în anchetă

“Prezentarea inculpaţilor în faţa autorităţilor judiciare se realizează după regulile stabilite de către Codul de procedură penală şi în funcţie de agenda autorităţilor judiciare şi procedurile derulate, nu în funcţie de regulile stabilite de inculpaţi (…)

Este inacceptabilă o asemenea conduită, regulile procesual penale fiind aceleaşi pentru toţi inculpaţii, indiferent că sunt cetăţeni români sau străini”, a arătat judecătorul de la Braşov.

Ce spune magistratul de la ICCJ, care a anulat mandatele de arestare în lipsă

Judecătorul Iulian Dragomir de la Înalta Curte a invocat două motive pentru care a anulat mandatele de arestare în lipsă. El a considerat că procedura de citare a fost viciată şi că israelienii nu puteau fi arestaţi din moment ce nici ceilalţi inculpaţi din dosar, Remus Truică, aşa zisul prinţ Paul al României, Dan Andronic şi alţii nu au fost arestaţi preventiv, ci doar au fost plasaţi în arest la domiciliu sau control judiciar.

Citarea telefonică nu ar constitui un procedeu legal de încunoştiinţare

Spre deosebire de judecătorul de la Braşov, magistratul ICCJ a avut o abordare conservatoare a dispoziţiilor privind citarea şi a susţinut că inculpaţii nu pot fi citaţi prin mijloacele moderne de comunicare, respectiv telefon sau email, ci doar prin poştă în cadrul unei procedure de asistenţă judiciară internaţională.

“Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală constată că, din examinarea actelor existente la dosarul cauzei în raport de prevederile Convenţiei(Convenţia europenă de asistenţă judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959 – n.r.), citarea telefonică nu constituie un procedeu legal de încunoştiinţare, partea citată telefonic neavând nicio certitudine că persoana care efectuează apelul telefonic este de fapt reprezentantul organului judiciar”, a arătat judecătorul ICCJ Iulian Dragomir în motivarea sa.

Magistratul ICCJ dă vina pe statul Israel

Deşi prin cererea de asistenţa judiciară din 17 decembrie a DNA Braşov, “autorităţile române au solicitat pe lângă comunicarea citaţiilor către inculpaţi şi restituirea dovezilor de comunicare,autorităţile străine nu s-au conformat acestei dispoziţii, la dosar neexistând dovezi că inculpaţii Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz, Shimon Shevez şi Moshea Agavi au primit citaţii anterior datei de 28 ianuarie 2016 la care trebuiau să se prezinte în faţa organelor de urmărire penală.”

De ce adresa avocaţilor israelieni e doar în engleză şi nu şi în română

Judecătorul Iulian Dragomir a constatat că “organul de urmărire penală nu a depus la dosarul cauzei traducerea în limba română a notificării din data de 10 februarie (a avocaţilor israelieni  – n.r), acestea aflându-se la dosar numai în limba engleză, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 12 Cod procedură penală”.

Nu puteau fi citaţi prin avocat

Judecătorul ICCJ a mai considerat că “datorită faptului că citarea prin intermediul Ministerului de Justiţie din Israel nu s-a realizat în condiţii de legalitate, citarea ulterioară prin intermediul avocatului nu se putea realiza”.

De ce Steinmetz şi Silberstein nu au fost citaţi ulterior prin email sau fax

Magistratul Iulian Dragomir le reproşează procurorilor că nu i-au citat din nou pe email sau fax pe Steinmetz şi Silberstein, deşi chiar el susţinea că inculpaţii nu pot fi citaţi prin intermediul avocatului, dacă citarea prin Ministerul israelian al Justiţiei nu ar fi fost îndeplinită legal.

“Pentru ceilalţi doi inculpaţi, Tal Silberstein şi Benjamin Steinmetz, nu s-a dispus o nouă citare, fie ea şi prin email sau fax la adresa avocatului ales, aceştia nefiind încunoştiinţaţi, în mod legal, în niciun moment cu privire la prezentarea în faţa organelor de urmărire penală.”

Sunt probe împotriva israelienilor

Judecătorul ICCJ a susţinut că “din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii  Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benjamin Steinmetz ar fi săvârşit infracţiunile de care sunt acuzaţi”.

A invocat necesitatea unui tratament egal pentru inculpaţi şi a vrut să îi plaseze în arest la domiciliu sau control judiciar

Judecătorul Iulian Dragomir a apreciat “în raport de probele aduse în sprijinul acuzării, ca oportună luarea unei măsuri preventive faţă de inculpaţii (…)

Deşi s-ar impune luarea unei măsuri preventive, aceasta va fi analizată prin prisma egalităţii de tratament ce rezidă în prezenta cauză (…)

Se impune luarea faţă de inculpaţi a unor măsuri preventive mai puţin intruzive, respectiv arestul la domiciliu sau controlul judiciar (…)

Constată imposibilitatea luării măsurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar faţă de inculpaţii Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benyamin Steinmetz determinată de particularităţile obiective ale cauzei şi anume că aceştia au domiciliul în Israel şi nu au nici măcar o reşedinţă pe teritoriul naţional”, se arată în motivarea lui.

Distribuie Distribuie Comentarii