EXPLOZIV/Kovesi, REACŢIE DURĂ după MIZERIA cu ŞOVA
Procurorul -șef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a trimis o scrisoare preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în care consideră că se impune sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru soluţionarea conflictului de natură constituţională creat între puterile statului, ca urmare a faptului că Senatul a refuzat să răspundă cererii formulate de procurori.
Comunicatul DNA
Cu referire la soluționarea solicitării formulate de (Direcția Națională Anticorupție) D.N.A privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului ȘOVA DAN - COMAN pentru săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, procurorul șef al D.N.A. – doamna Laura Codruța Kovesi a trimis o scrisoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în care consideră că se impune sesizarea Curții Constituționale a României pentru soluționarea conflictului de natură constituțională creat între puterile statului, ca urmare a faptului că Senatul a refuzat să răspundă cererii formulate de procurori.
Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele scrisoare transmisă către Consiliul Superior al Magistraturii
„La data de 13.03.2015, Direcția Națională Anticorupție a sesizat ministrul Justiției pentru a cere Senatului României încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului ȘOVA DAN - COMAN pentru săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu.
La data de 25.03.2015, Senatul României a comunicat ministrului Justiției că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, însă nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviințarea reținerii și arestării a unui senator. În acest sens, au fost avute în vedere prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora hotărârile de acest gen se adoptă cu votul secret al majorității membrilor camerei.
Din cuprinsul comunicării rezultă că Senatul nu a adoptat cu acest prilej o hotărâre prin care să admită sau să respingă cererea formulată de ministrul Justiției.
Având în vedere aceste împrejurări, considerăm că Senatul României a refuzat să răspundă solicitării care i-a fost adresată de reprezentanții autorității judiciare, astfel încât ne aflăm în situația unul conflict de natură constituțională între puterile statului.
Considerăm că, în urma cererii cu care a fost sesizat, Senatul României avea obligația de a adopta fie o hotărâre de admitere, fie de respingere a acesteia. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 67 din Constituție și ale art. 83 din Regulamentul Senatului, în desfășurarea activității, această cameră adoptă legi, hotărâri și moțiuni simple.
Soluționarea unei cereri printr-o comunicare adresată de președintele Senatului ministrului Justiției excede cadrului constituțional și echivalează cu refuzul de a se pronunța asupra cererii.
Pe de altă parte, condiția de cvorum invocată în cuprinsul comunicării este contrară dispozițiilor constituționale, în condițiile în care prin Decizia Curții Constituționale nr. 989 din 01.10.2008 s-a constatat că cererile de această natură adresate sunt adoptate prin majoritatea simplă a parlamentarilor prezenți. Astfel, s-a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. 155 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora cerea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului „se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților”, întrucât contravin art. 76 alin. 2 din constituție, care prevede că adoptarea unor astfel de hotărâri se face cu majoritatea simplă.
Raționamentul este pe deplin aplicabil și în acest context, iar prin refuzul adoptării unei hotărâri cu privire la cererea ce i-a fost adresată, Senatul României a împiedicat ca instanța de contencios constituțional să cenzureze o modalitate de aplicare a legii vădit contrară Constituției.
În acest context, activitatea organelor judiciare este blocată de către autoritatea legislativă prin omisiunea acesteia de a-și îndeplini atribuțiile stabilite prin Constituție, astfel încât considerăm că se impune sesizarea Curții Constituționale a României pentru soluționarea conflictului de natură constituțională dintre autorități”.
