EXPLOZIV/Hrebenciuc, MILIARDARUL NEGRU al României
Comisarul.ro a dezvăluit în premieră că procurorii DNA SUNT ȘOCAȚI DE AVEREA URIAȘĂ ACUMULATĂ DE Viorel Hrebenciuc, cel mai influent om politic român, așa cum îi plăcea să se recomande între cunoscuți. Procurorii suspectează că Hrebenciuc a ajuns să controleze o parte din statul român prin numirea unor apropiați în posturi cheie din instituţiile publice.
Nu există, practic, niciun domeniu în care Hrebenciuc să nu fi ajutat un om să mănânce o pâine. Combinațiile în care Viorel Hrebenciuc s-a amestecat de-a lungul vremii au dus la influențarea și controlul distribuirii unui buget de minimum 2,3 miliarde de euro. Şi nu, suma nu e exagerată. Fostul sforar din PSD a fost implicat în ultimele două decenii - de presă, cunoscuți, adversari politici și procuratori – în afaceri ce pleacă de la cele imobiliare și ajung până la investițiile bursiere.
Hrebenciuc, a cărui avere reală depășește ușor un miliard de euro, BANI NEGRI, ascunși sub diverse nume și în diverse afaceri, fost eliberat din celulă și trimis în arest în domiciliu săptămâna trecută.
Iată câteva repere a ceea a însemnat și înseamnă numele Viorel Hrebenciuc în România
1. Combinații cu: frații Dumitru și Sergiu Sechelariu și Dragoș Benea, președintele CJ Bacău, primarul-fin din Slănic, Andrei Șerban
Primar până în 1992 al municipiului și apoi prefect până în 1996, acesta l-a sprijinit pe Dumitru Sechelariu și fratele său Sergiu Sechelariu la rangul de baroni locali.
Miza, anual 20 de milioane de euro: Lucrările publice anuale în orașele Bacau, Slănic și din întreg județul Bacău pleacă anual la minimum 20 de milioane de euro.
Până în 2000 multe din aceste contracte publice ajungeau la firmele “Regilor șoselelor” este vorba de celebrii Dorel Umbrărescu și Costel Cășuneanu, și ei tot din Bacău, și ei tot cunoscuți ai lui Hrebenciuc.
2. Privatizări
Odata cu infiintarea APAPS (Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului) în anul 2001, Viorel Hrebenciuc își începe ascensiunea în combinațiile de la București. Acesta își făcea prezența la fiecare investiție mai importantă de un milion de dolari, valuta la modă în anii ‘90.
Combinații cu: Dorel Simion, Ovidiu Mușetescu, Mircea Ursache și Popa Stan
Dorel Simion a fost unul dintre oamenii implicați într-una din primele afaceri ale lui Hrebenciuc, cea a Pieței de Gros din Capitală. Marian Cristache, un producător cooptat în proiect își amintește și acum de inspecțiile deputatului cu părul alb.
După 2000, APAPS a trecut în subordinea Ministerului Privatizării, conduse de Ovidiu Mușetescu, un alt apropiat al lui Hrebenciuc.
După comasarea APAPS în AVAS, la conducerea autorității a fost Mircea Ursache, tot un apropiat al lui Hrebenciuc. Acesta a fost și reprezentantul statului în Fondul Proprietatea începând din 2007, la propunerea Guvernului Tăriceanu.
Prin conducerea AVAS a mai fost și Popa Stan, un alt apropiat al lui Hrebenciuc. Acesta este și acum vicepreședinte al instituției.
Miza, minimum 500 de milioane de euro: Companiile statului au fost privatizate ieftin către apropiați/cunoscuți ai lui Viorel Hrebenciuc. Dintre aceștia, îi amintim pe cei mai cunoscuți, Ovidiu Tender, Corneliu Iacubov și Omar Hayssam.
Afacerea Rafo
Cea mai importantă privatizare în care a fost implicat numele lui lui Hrebenciuc a fost cea a rafinariei Rafo pe care statul a dat-o grupului format din Ovidiu Tender, Corneliu Iacubov și Marian Ivan. Primii doi sunt prieteni ai lui Hrebenciuc, toți fiind originari din Bacău. Prejudiciul statului român în această privatizare a fost estimat de procurorii DNA la 300 de milioane de euro.
3. Imobiliare
Viorel Hrebenciuc a simțit, în urmă cu două decenii, că prețul pământului din jurul Bucureștiului va crește de zeci de ori, așa că și-a făcut relații cu o mare parte din viitorii latifundiari răsăriți în ultimele decenii.
Combinații la: Administrația Domeniilor Statului (ADS), Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP)
Într-o interceptare DNA, Hrebenciuc afirmă că George Băeșu, fostul director de la ANRP, este “omul meu”.
Un apropiat politic al lui Hrebenciuc la ADS a fost, senatorul UDMR Tanczos Barna (președinte ADS 2005-2008 și în 2009). Senatorul UDMR Tanczos Barna este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi fals intelectual în legătură cu retrocedarea unor terenuri ale Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa, prejudiciul produs acesteia fiind de aproape 16 milioane lei, potrivit DNA.
Miza, minimum 50 de milioane de euro: Întâmplător sau nu, Hrebenciuc este amic, rudă sau cunoscut cu o parte din latifundiarii care au făcut avere din terenuri achiziționate în București și în Ilfov. Cei mai cunoscuți sunt Gigi Becali. Nae Nicolae (decedat în 2013 într-un accident rutier) și Nicolae Badea, căruia i-a nășit un copil.
Hrebenciuc a fost singurul om despre care Becali nu a spus vreodată niciun cuvânt urât, deși de gura sa nu au scăpat nici măcar rude ca Ioan Becali sau nașul Gică Hagi. Chiar Gigi a spus că Hrebenciuc l-a ajutat în câteva afaceri, iar în mod curios după ce a fost închis, presa sportivă a susținut că Hrebenciuc și fiul său a condus clubul din umbra și nu numai. În acest sens, presa de specialitate a mai speculat că fostul parlamentar PSD a participat la negocieri pentru achiziționarea unor jucători, a plătit restanțe, conform presei sportive.
Un alt latifundiar, care de data aceasta a profitat de despăgubirile primite de la ANRP, este omul de afaceri din zona Olteniei, Mihai Rotaru. Acesta din urmă este nașul de nuntă al lui Andrei Hrebenciuc. Rotaru a primit de la ANRP peste 25 de milioane de euro.
4. Lucrări hidrotehnice
În fiecare an, Administrația Națională a Apelor cheltuie peste 50 de milioane de euro pentru îndiguiri și alte lucrări hidrotehnice. Colosul din acest domeniu este firma Aquaproiect, compania care primește majoritatea contractelor în domeniu.
Legături cu: familia lui Aurel Constantin Ilie, fost consilier al lui Ion Iliescu și fost Ministru al Mediului
În dosarul Iacubov, unul din martori a susținut că firma Aquaproiect e controlata de Hrebenciuc, deși în acte este deținută de un fost ministrul al Mediului din perioada Nastase, este forba de familia lui Aurel Constantin Ilie. Martorul a relatat ca Hrebenciuc l-a forțat să-și vânda partea de acțiuni de la Aquaproiect.
Ovidiu Gabor director la Apele Române în perioada 2003-2004 este și în acest moment, după un deceniu, director adjunct în cadrul instituției.
Miza, anual 20-30 de milioane de euro: Cea mai mare firmă de lucrări hidrotehnice este controlată de familia Ilie și bineînțeles primește majoritatea contractelor de la Apele Române. Spre exemplu, Titu Bojin, între 2001 și 2011 când a fost director la Apele Române Banat, a acordat lucrări de aproape 50 de milioane către Aquaproiect.5.
5. Mass-media
Conform presei vremii, 1,7 milioane de euro, bani proveniți din surse necunoscute, ar fi fost imprumutul pe care Viorel Hrebenciuc i l-ar fi dat lui Tinu pentru a cumpăra “Adevărul”.
Hrebenciuc a vrut să controleze presa scrisă și prin controlul fabricii de hârtie de la Letea. Dumitru Sechelariu a fost cel care a cumpărat fabrica Letea la sfaturile lui Hrebenciuc, așa cum recunoștea acesta în urmă cu un deceniu.
6. SIF-urile
SIF Muntenia și SIF Moldova au fost cele două unități de investiții în care fostul parlamentar și-a întins combinațiile. Implicarea acestuia în cele două societăți de investiții a fost deconsipirată și de brokerul fugar după ce a pierdut banii clienților, Cristian Sima.
Combinații cu: Victor Adrian Prodan, Adrian Hrebenciuc – fiul lui Viorel - și Mihai Rotaru.
Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani sunt avocați ai lui Viorel Hrebenciuc, iar Victor Adrian Prodan a fost, până în decembrie 2014, membru în Consiliul de Administrație al SIF Muntenia.
Andrei Hrebenciuc a devenit la 28 de ani cel mai tânăr membru în consiliul de administraţie al unui SIF, fiind ales în aprilie 2013 în CA SIF Moldova. Mihai Rotaru, socotit de presa economic, ca unul din primii cinci investitori la bursă, a fost cel care a sprijinit alegerea fiului lui Hrebenciuc. Peste un an, Rotaru avea să-i fie naș la nunta lui Andrei Hrebenciuc.
Miza, 461 milioane de euro: SIF-urile sunt cele mai tranzacționate pe piața bursieră din România, sunt vehicolele care aduc cel mai mare profit. În plus, SIF-urile controlează la rândul lor alte zeci de unități. Valoarea acțiunilor SIF Muntenia se ridică la 230 de milioane de euro, iar cele de la SIF Moldova ajung la 211 milioane de euro
7. Transporturi CFR
Combinații cu: directorii CFR Alexandru Noapteș, Mihai Nicolaiciuc și fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea.
Tot Cristian Sima susține că între Bogdan Noapteș, fost director la CFR și actual cuscru al lui Viorel Hrenbenciuc – fiica lui Noapteș și băiatul lui Hrebenciuc sunt soți -, și fostul parlamentar PSD este o relație de lungă durată.
Mitrea și Hrebenciuc sunt amândoi din Bacău, iar sforarul PSD a fost prins pe interceptări când vorbea cu Dan Șova să aranjeze, prin-o lege, și dosarul lui Mitrea care i-a adus într-un final o condamnare de trei ani acestuia din urmă.
8. EXIMBANK
Banca de stat acordă credite și garanții de sute de milioane de euro firmelor autohtone. Acordarea acestor se face în urma aprobărilor conducerii băncii.
Legături cu: Laurențiu Hrebenciuc, fratele parlamentarului, și Ionuț Costea, ginerele lui Mircea Geoană.
Laurențiu Hrebenciuc a fost director al Eximbank Bacău în 2001 și din 2009 și până în present este director adjunct. În anii ’90 fratele a fost director de marketing la Bancorex Bacău.
Ionuț Costea este ginerele lui Mircea Geoană, Hrebenciuc fiind șeful de campanie al fostului candidat la Cotroceni din 2009.
Miza, anual 150 de milioane de euro: Controlul creditelor/garanțiilor acordate către marile companii din România este obiectul principal al acestei bănci de stat. Reamintim că Gruia Stoica s-a prezentat la privatizarea CFR cu o garanție din partea Eximbank.
Conform raportului pe 2013 al Eximbank, banca acordat garanții de 120 de milioane de euro și credite în valoare de 30 de milioane de euro.
9. Păduri, ROMSILVA
Presa a relatat în ultimul deceniu despre legăturile dintre Attila Verestoy, supranumit baronul retrocedărilor ilegale, și Viorel Hrebenciuc. Mai mult, fostul parlamentar PSD a fost arestat din octombrie și până în martie dotorită implicării în retrocedarea celor 43.000 de hectare de pădure către familia lui Dimitrie Paltin Sturdza.
Legături cu: Adam Crăciunescu și Attila Verestoy
Conform interceptărilor DNA de la dosar, Viorel Hrebenciuc a intervenit la directorul Crăciunescu pentru a-i rezolva retrocedarea lui Paltin.
Miza: 60 de milioane de euro. Atât era partea care îi revenea lui Viorel Hrebenciuc din această afacere, conform DNA.
10. SALROM, Societatea Română a Sării
Odată cu venirea PSD la putere în 2012, Viorel Hrebenciuc a mai pus la cae de o combinație, punând un om de încredere la conducerea societății de sare.
Legături cu: Aurel Bucur, directorul SALROM
Șeful Societății Române de Sare este un membru al PSD Județul Bacău, fiind consilier local în Târgu-Ocna. Acesta nu avea nicio experiență în domeniu înainte de a fi numit în funcție.
După numirea acestuia au apărut și probelemele penale. DNA depistând mai multe contracte suspecte între filialele ale SALROM și compania de transport Transferoviar.
Miza: 70 de milioane de euro. Acesta este bugetul anual de venituri ale companiei.
11. Autostrăzi şi Drumuri Naţionale
Intuiția lui Hrebenciuc a fost unul dintre primii care au văzut oportunitățile asupra controlului politic al numirilor de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR)
Legături cu: Dan Șova, Mircea Pop, Miron Mitrea
În urmă cu doi ani, conform presei central, Viorel Hrebenciuc a fost la biroul lui Dan Șova pentru a-i cere la sugestia asfalatatorului Costel Cășuneanu dumirea lui Mircea Pop în fruntea CNADNR. De altfel, Pop a fost unul dintre eternii de la Autostrăzi, ocupând în ultimii ani mai multe funcții de conducere. A deputat sub aripa lui Hrebenciuc în 2000 când a fost consilier al premierului.
Miza, controlul unui buget de investiții de un miliard de euro: Întâmplător sau nu, băcăuanii Dorel Umbrărescu și Costel Cășuneanu au devenit primii “regi ai asfaltărilor” din România, împărțindu-și marile contracte date de CNADR pentru drumuri și autostrăzi.
Averea lui Costel Cășuneanu, cel care controlează PA&CO Intenational, era evaluată până în preajma anului 2011 la 250 de milioane de euro.
În schimb, Umbrărescu avea o avere de 500 de milioane de euro la nivelul anului 2012.