Președintele a fost sfătuit pe canale diplomatice să-și rezolve problemele cu justiția cât mai repede pentru a nu genera un precedent periculos pentru stabilitatea statului de drept. Mesajele au venit și dinspre Bruxelles dar și dinspre Washington, acolo unde situația sa a provocat mare dezamăgire. Iohannis a cerut timp pentru a ieși din această afacere care deja începe să pută urât după ce a cerut strămutarea judecării contestației pentru a câștiga timp. Presa tace.

Familia Iohannis a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție o cerere prin care solicită strămutarea de la Curtea de Apel Brașov a dosarului având ca obiect contestația în anulare formulată împotriva decizie instanței din noiembrie 2015 prin care cei doi soți au pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului.

Cererea de strămutare a fost depusă pe 17 decembrie 2015. 

Klaus Iohannis reclamă în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independență și imparțialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.

Astfel, în urma articolelor apărute în presă, Carmen și Klaus Iohannis susțin că pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puțin la nivel de aparență, imparțialitatea judecătorilor. 

Carmen și Klaus Iohannis au depus contestația în anulare, după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Brașov un proces privind un imobil din centrul Sibiului.

Pe 16 noiembrie, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de sentința judecătorească prin care a pierdut o casă în Sibiu, punctând că împreună cu avocații săi caută cele mai bune căi de a o contesta.

"Această soluție, după părerea mea, nu este bună, mă nemulțumește și împreună cu avocații mei căutăm cele mai bune căi pentru a contesta această soluție", a spus Iohannis, într-un interviu difuzat de TVR 1, solicitat să facă precizări cu privire la sentința judecătorească prin care a pierdut una dintre casele pe care le are la Sibiu.

La data de 12 noiembrie, Curtea de Apel Brașov a respins un recurs declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu.

Imobilul în cauză a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii '70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași. În anul 1999, contractele prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la cererea fiului lui Nicolae Baștea, acesta din urmă fiind nepot al soților Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaș de drept al lui Nicolae Baștea.

Statul român întârzie să își reclame dreptul de proprietate asupra casei pe care Klaus Iohannis a pierdut-o, prin hotărâre irevocabilă, în urmă cu patru luni.

Președintele încasează în continuare chiria imobilului al cărui titlu de proprietate i-a fost anulat, în noiembrie, de Curtea de Apel din Brașov.

Informația aceasta este reiese dintr-un răspuns pe care Raiffeisen Bank l-a transmis la o întrebare adresată de RISE Project.

„Raifeissen Bank, în calitate de chiriaș, nu a fost notificată de către nicio instituție cu privire la schimbarea proprietarului.Plata chiriei se face, așadar, trimestrial, conform contractului comercial în vigoare”, scrie în răspunsul dat de bancă.

Raiffeisen Bank afirmă că, pentru imobilul de pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, plătește chiria ca și până acum, în contul acelorași persoane.
Declarația băncii Raiffeisen este sprijinită de datele de la oficiul de cadastru Sibiu.

Un extras de carte funciară obținut de RISE Project arată că imobilul încă mai este, în acte, al familiei prezidențiale.

Klaus Iohannis, soția sa, Carmen Georgeta Iohannis, și asociata lor, Rodica Baștea, figurează și astăzi ca proprietari ai clădirii de pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu.

În evidențele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Sibiu, proprietarii clădirii de pe strada Nicolae Bălcescu sunt neschimbați: Klaus Iohanns, Carmen Iohannis și Rodica Baștea.
Potrivit contractului încheiat în 2006 între Iohannis și Raiffeisen, chiria anuală pe care banca trebuie să o plătească proprietarului este de 60.000 de euro. 

Dacă ritmul de plată al chiriei este astăzi trimestrial, așa cum precizează Raiffeisen, atunci, între 12 noiembrie 2015 (ziua hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Brașov) și ziua de astăzi, banca i-a putut plăti cel puțin o rată, dacă nu chiar două, președintelui României. 

După ștergerea familiilor Iohannis și Baștea din cartea funciară a imobilului, parterul clădirii, care acum e închiriat la Raiffeisen, ar trebui să revină statului, precedentul titular al dreptului de proprietate.

Instituția care trebuie să reclame acest imobil de la Iohannis și Baștea este Ministerul de Finanțe. De altfel, fiscul a și fost parte în procesul pe care șeful statului l-a pierdut în noiembrie.

RISE Project a întrebat atât ministerul, cât și serviciul său din teritoriu, Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov (DRFPB), ce au întreprins pentru a pune în aplicare hotărârea Curții de Apel Brașov.

Ministerul nu a răspuns la întrebare, iar DRFPB a comunicat că a trimis întrebarea mai departe, la minister, de unde așteaptă, la rându-i, un răspuns.

Distribuie Distribuie Comentarii