EXPLOZIV/DNA a pus sechestru pe două vile din Saint Tropez ale lui Horia Simu!!!
DNA a indisponibilizat două vile din sudul Franţei, din Saint Tropez, cumpărate de omul de afaceri Horia Simu Şchiopu cu presupuşi bani negri obţinuţi din despăgubirile ilegale de la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP).
“Cele două imobile, o casă, respectiv o casă cu teren, ambele situate în Saint Tropez – Franţa, au fost achiziţionate de către suspect cu sumele de 3.559.000 euro, respectiv 3.200.000 euro”, a arătat DNA într-un răspuns pentru România Curată .
DNA a colaborat cu AGRASC (l’Agence de recouvrement des avoirs saisis et confisques) pentru punerea în executare a sechestrului privind aceste două imobile.
Procurorii au formulat cererea de punere sub sechestru în baza Deciziei-Cadru 2003/577/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 22.07.2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau a probelor.
Simu ar fi cumpărat vilele din Saint Tropez cu bani obţinuţi ilegal de la ANRP. El este acuzat că a pus mâna pe o despăgubire de aproape 8 milioane de euro după ce cumpărase cu numai 700 de mii de euro drepturile litigioase asupra unui teren din judeţul Constanţa. Simu ar fi mituit-o pe fosta şefă a ANRP, Crinuţa Dumitrean, cu 400 de mii de euro. În acest caz, Simu a fost denunţat de Dorin Cocoş, fostul soţ a Elenei Udrea.
Horia Simu, Adrian Andrici, Gheorghe Iaciu şi Stelian Gheorghe zis Stelu sunt printre cei mai mari beneficiari ai unor drepturi litigioase din partea ANRP.
Omul de afaceri Horia Simu a fost arestat în vara anului trecut într-un alt dosar, alături de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica şi fostul şef al Fiscului, Şerban Pop. Simu le-ar fi dat celor doi peste 230 de mii de euro ca să scape de dosarul Cuprumin de la DIICOT. Acum, Simu este anchetat şi de DIICOT în dosarul Cuprumin, redeschis după arestarea fostei şefe Alina Bica. Prejudiciu se ridică la 124 milioane de euro.
Cine este Horia Simu-Şchiopu: “rege al cuprului”, samsar de drepturi litigioase, fost partener de afaceri cu Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană.
La numai 40 de ani, Horia Simu-Şchiopu era un personaj discret din Alba Iulia. Deţinea împreună cu Horia Pitulea compania Cuprom Bucureşti, singura companie producătoare de cupru din România. În urmă cu câţiva ani, printre administratorii societăţii se număra şi Ionuţ Costea, cumnatul fostului preşedinte PSD, Mircea Geoană. Simu-Şchiopu a fost asociat şi cu finii fostului senator PSD condamnat pentru corupţie, Cătălin Voicu. În 2011, Horia Simu era menţionat în topul Forbes România cu o avere de 8 milioane de euro.
Alt sechestru DNA în străinătate
Pe lângă vilele lui Simu din Saint Tropez, procurorii au cerut şi în alt caz autorităţilor din alte state să recunoască şi să pună în executare ordonanţe de sechestru.
Potrivit DNA, în acest an, procurorii anticorupţie au transmis 5 cereri de comisie rogatorie internaţională, toate în ţări din Europa, pentru identificarea de conturi bancare, maşini sau imobile în vederea instituirii sechestrului asigurător.
Anul trecut, procurorii DNA au formulat 117 de cereri de comisie rogatorie internaţională. 13 dintre ele au avut ca obiect identificarea de conturi bancare, maşini sau imobile.
“Aceste 13 solicitări au fost adresate autorităţilor judiciare din ţări situate în Europa, Asia şi Africa, inclusiv din state considerate paradisuri fiscale”, arată DNA.
“Acestea sunt încă în curs de executare de către autorităţi judiciare străine, prin urmare nu putem să vă comunicăm informaţii privind persoanele pentru ale căror bunuri s-a cerut identificarea, valoarea bunurilor/sumele aflate în conturi, bunurile identificate astfel şi nici autorităţile judiciare străine care execută cererile de asistenţă”, arată DNA în răspunsul pentru România Curată.
SIE, criticată că nu ajută DNA
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a criticat azi Serviciul de Informaţii Externe (SIE) pentru că nu trimite către DNA informări privind corupţia.
”Am văzut în tipologia faptelor investigate de DNA în ultimii ani că foarte mulţi din cei pe care îi cercetăm îşi mută averile, banii, conturi, în străinătate. Este imposibil ca ofiţerii de informaţii să nu intre în posesia unor astfel de informaţii. Cred că este de siguranţă naţională atunci când cineva transferă milioane de euro din România într-o altă ţară. Cred că este de siguranţă naţională sau este extrem de important pentru ţară atunci când sume considerabile de bani sunt transferate prin off-shoruri, când sume considerabile sunt date ca mită pentru a câştiga anumite licitaţii”, a declarat Kovesi.
Procurorul şef al DNA a precizat “că este ilegal să deţii informaţii referitoare la posibile infracţiuni şi să nu sesizezi Direcţia Naţională Anticorupţie.”
“În 2013, 2014 şi 2015, de fapt, de când am început mandatul la DNA, nu am primit nicio informare de la SIE. Cu toate acestea, vedem că tot mai mulţi inculpaţi îşi deschid afaceri în străinătate. Se iscă întrebarea de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi. Nu am primit sesizări nici despre conturile din străinătate, nici despre vilele de lux, nici despre iahturile de lux”, a declarat Codruţa Kovesi.
Potrivit şefei DNA, procurorii anticorupţie află astfel de informaţii privind bunuri ascunse în străinătate de către diverşi inculpaţi mai degrabă prin investigaţii proprii, prin cereri de comisie rogatorie sau de la jurnalişti de investigaţie decât de la SIE.
“Credem că se pot cumpăra proprietăţi imobiliare cu 6-7 milioane de euro şi niciun ofiţer de informaţii să nu se împiedice de acest lucru? Este ilegal să deţii aceste informaţii şi să nu sesizezi DNA. Nu pot să îmi explic. Există o obligaţie legală pe care trebuie ca orice ofiţer de informaţii, orice şef de serviciu trebuie să o respecte. Mi-e greu să cred că nu există informaţii. E de siguranţă naţională atunci când cineva transferă milioane de euro în altă ţară, când sume considerabile de bani sunt transferate prin offshore-uri”, a declarat procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi.
Mihai Răzvan Ungureanu, chemat la Comisia SIE pentru lămuriri după acuzaţiile lui Kovesi
Preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SIE, Mihăiţă Calimente, a precizat, marţi, pentru Mediafax, că îl va invita pe şeful Serviciului, Mihai Răzvan Ungureanu, la discuţii pentru a lămuri acuzaţiile aduse de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi.
SIE: ”Punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere”
În replică la acuzațiile Codruței Kovesi, Serviciul de Informații Externe spune că a trimis informări privind corupţia la SRI sau MAI. Vezi mai jos comunicatul SIE:
“Activitatea SIE se desfăşoară în concordanţă cu prevederile legale, în speţă vizează ameninţările la adresa securităţii naţionale, aşa cum sunt acestea expres şi limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Naţional de Priorităţi Informative, aprobat anual de CSAT. Totodată, în acord cu specificul şi misiunea sa, Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară o activitate care are ca prioritate prevenţia, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenţii ale entităţilor ostile care pot aduce atingere securităţii naţionale sau intereselor României.
Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-şef este generat de o neînţelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informaţii externe/ spionajul, în speţă faptul că obţinerea de informaţii secrete sau confidenţiale ce vizează securitatea naţională şi apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) şi metode şi mijloace specifice.
SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate.
În acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, SIE nu desfăşoară activitate specifică pe spaţiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfăşoară activitate specifică nici în Franţa, stat menţionat ca exemplu de procurorul şef DNA.
Orice acţiune pe spaţiile aliate se desfăşoară doar în parteneriat cu structurile de informaţii locale şi strict în limita competenţelor serviciilor de informaţii, aşa cum sunt acestea prevăzute şi înţelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/UE.
Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul ţintă. Un serviciu de spionaj nu poate obţine, în străinătate, în mod autonom şi legal, documente clasificate, baze de date, evidenţe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate şi gestionate conspirat şi legendat şi care, prin acţiunile lor, încalcă legislaţia statului de origine, săvârşind infracţiunea de spionaj/trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obţinerea de informaţii secrete, protejate de state/entităţi, vizând ameninţări la adresa securităţii naţionale. Având în vedere riscurile inerente activităţii, riscuri pe care ofiţerii SIE sunt pregătiţi să şi le asume şi antrenaţi să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speţă atunci când informaţiile nu pot fi obţinute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea poliţienească, schimbul de date între instituţii cu atribuţii de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situaţii, chiar prin abonamente la baze de date publice.
În cursul cercetării informative, SIE obţine, ţintit sau colateral, şi informaţii referitoare la intenţii de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informaţiile SIE nu se pot constitui în probe în instanţă, întrucât sunt obţinute prin surse umane cetăţeni străini, cu mijloace şi metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui şi în nicio împrejurare”. Respectând cu stricteţe atât propria lege de organizare şi funcţionare cât şi protocoalele de cooperare şi competenţele celorlalte structuri din Sistemul Securităţii Naţionale, acest tip de informaţii sunt transmise spre completare, validare şi exploatare acelor instituţii ale statului cu atribuţii şi posibilităţi legale, în speţă SRI, MAI, ONPCSB, etc.
Astfel, în cursul anului 2015 şi în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alţi beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupţie/ infracţiunilor economice.
Totodată, în acelaşi interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securităţii economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupţiei).
Menţionăm, de asemenea, că Serviciul primeşte în mod curent şi răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entităţi economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acţionari, implicare în acţiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanţarea organizaţiilor teroriste, etc.). În perioada de referinţă, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI şi MAI.
Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecţilor din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul şef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obţinere de informaţii vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupţie”, este comunicatul SIE.
