Cum face Alexandru Cumpănașu presiuni asupra procurorilor de caz și care sunt marile minciuni din povestea crimei de la Caracal. Un articol exploziv publicat de jurnalista Adriana Duțulescu pe  Digi24.ro .

La două luni și două zile de când Alexandra Măceșanu a fost ucisă în casa lui Gheorghe Dincă, în Caracal, atenția publică s-a mutat de la deficiențele sistemului, greșelile Poliției, faptul că nu s-a schimbat mai nimic în procedurile de intervenție și salvare a cetățenilor care au nevoie de ajutor, către o uriașă țesătură de teorii ale conspirației, în centrul cărora se află ideea că cele două fete, Alexandra și Luiza, ar fi în viață, luate prizoniere de o rețea de trafic de persoane protejată de instituțiile statului român. Scopul ultim al poveștii pare să fie exact atacarea instituțiilor statului, tactică clasică în orice război informațional, dar în povestea Caracal există și un scop mai cinic, al unor personaje care încearcă să determine prelungirea anchetei pentru a profita de scandal în interesele lor personale, politice sau de altă natură. 

Alexandru Cumpănașu și-a construit candidatura la Președinție pe tragedia nepoatei sale, iar avocatul Tonel Pop a dobândit celebritatea necesară oricărui avocat sfătuindu-și clienții să refuze colaborarea cu anchetatorii, și chiar atacându-i pe aceștia. Pentru că, potrivit informațiilor Digi24.ro, clienții avocatului Tonel Pop s-au constituit în parte civilă la dosar, urmărind să primească daune de sute de mii de euro, pe care nu le-ar putea obține de la Dincă, ci de la statul român, dacă ar dovedi că instituțiile statului sunt de vină pentru ceea ce s-a întâmplat, nu Gheorghe Dincă. 

Digi24.ro a stat de vorbă cu surse judiciare pentru a afla răspuns la principalele fake-news-uri apărute în spațiul public pe subiectul crimei de la Caracal. 

Ce au aflat anchetatorii:

Gheorghe Dincă are profilul de manual al unui criminal în serie, dar nu există dovezi că înainte de cele două fete ar mai fi ucis pe cineva. Ar fi acționat singur, fără complici, și și-ar fi pregătit sub casă un buncăr pentru a-și ține viitoarele victime, dar aici negăsindu-se nicio urmă de ADN, se poate concluziona că era pentru viitoare fapte, nu pentru cele din trecut. Autoritățile nu au nicio îndoială că cele două fete nu mai sunt în viață, existând probe în acest sens, în afară de mărturiile și recunoașterea faptelor de către Gheorghe Dincă. Pentru finalizarea dosarului mai este nevoie doar de analiza ADN-ului mitocondrial (o procedură care ar oferi siguranță de 100% în privința identății unei persoane) de către specialiștii de la FBI. Pentru această analiză s-a solicitat mamei Luizei Melencu o probă de ADN nouă, pentru că așa prevăd procedurile americanilor, care doresc ca rezultatul analizelor să fie corect. După cum se știe, mama Luizei Melencu, sfătuită de avocatul Tonel Pop, refuză să ofere această probă de ADN, avocatul susținând în continuare teoria conform căreia Luiza ar fi în viață. 

Ce se vehiculează în spațiul public versus fapte probate:

- Teoria conform căreia Dincă este implicat într-o rețea de trafic și prostituție. Nu a existat niciun fel de informație sau dovadă că Dincă ar face parte dintr-o rețea sau dintr-un grup care s-ar ocupa de trafic de persoane. Având profilul unui om singuratic și lipsit de relații sociale, Dincă nu a putut fi identificat ca făcând parte din nicio astfel de grupare. 

- Teoria implicării lui Gheorghe Dincă într-o rețea de prostituție din Italia. Nu a existat nicio activitate infracțională a lui Dincă în Italia. Autoritățile din România au cerut de la autoritățile italiene informații și, conform răspunsurilor oficiale, acesta nu figura nici măcar cu o amendă în evidențele italienilor. 

- Teoria conform căreia autoritățile ar ascunde o rețea locală de prostituție care ar livra fete pentru soldații americani de la Baza Deveselu. Nu s-a confirmat această ipoteză, a existat un dosar din 2012 pentru o rețea de prostituție, dar nu avea legătură cu niciun cetățean străin și Gheorghe Dincă nu a fost implicat. 

- Teoria conform căreia Dincă a avut complici. Nu s-au probat complicități, nici din partea membrilor familiei, nici ale unor persoane din afara familiei. 

- Teoria conform căreia procurorii au făcut înțelegere cu Dincă, să își recunoască faptele astfel încât dosarul să nu mai urmărească și rețeaua de trafic de persoane care ar fi protejată de instituții. Conform informațiilor Digi24.ro, nu s-a făcut nicio înțelegere între procurori și suspect, de altfel aceasta nefiind nici procedural posibilă. 

- Teoria conform căreia s-au distrus probe din dosar, s-au sutras probe din dosar și s-au plantat probe, respectiv oasele din pădure, care sunt ale Luizei, ar fi fost plantate de autorități acolo și ”unse” cu ADN de la mama Luizei pentru a părea că sunt ale fetei. Dacă un obiect este „uns” cu ADN de la o persoană, analizele de ADN ar arăta că este vorba despre acea persoană, nu despre alta. 

- Teoria conform căreia s-au scos dinții fetelor traficate în rețea, pentru gusturile ciudate ale unora dintre clienți, și că aceasta ar fi explicație pentru prezența dinților Alexandrei în butoiul lui Dincă - nu s-au găsit doar dinții Alexandrei, ci și fragmente din maxilarul fetei. 

- Teoria conform căreia Dincă nu putea să o ardă pe Alexandra în butoi. Ce au găsit de fapt anchetatorii - toată cenușa este plină substanța care rezultă din arderea oaselor. 

- Teoria conform căreia dovada faptului că Luiza este în viață este telefonul Luizei de pe care vin periodic mesaje. Autoritățile au constata, prin verificare cu ajutorul instituțiilor care se ocupă cu așa ceva, că telefonul și cartela sunt inactive încă din momentul dispariției Luizei, deci nu are cum să vină de pe acea cartelă niciun mesaj și niciun apel. 

- Teoria conform căreia dacă Dincă este învinuit pentru trafic de persoane/minori este dovada că DIICOT ar ascunde probe legate de o rețea de trafic de persoane. Infracțiunea de trafic de persoane există și în cazul în care un cetățean ține împotriva voinței sale o altă persoană, pe care o exploatează sexual sau în alte scopuri. 

De ce Bogdan Licu și Lia Savonea îi cântă în strună lui Cumpănașu pe subiectul Caracal?

Dincolo de probele din dosar, există un foarte interesant atac concertat la adresa procurorilor care se ocupă de caz din partea unui candidat la alegerile prezidențiale, care a avut întâlniri în timpul anchetei și cu Procurorul General, Bogdan Licu, și cu președintele CSM, Lia Savonea. Și Tonel Pop, avocatul familiei Melencu, a fost primit în audiență de Procurorul General. 

"Domnul procuror general, Bogdan Licu, a rămas uluit. (...) Domnul procuror a dispus, la rugămintea mea, reaudierea cadastristului, cel care se afla pe cartea de vizită din casa lui Dincă, unde Alexandra a găsit-o, şi reaudierea tuturor poliţiştilor şi procurorilor. Domnul procuror era extrem de supărat că au fost ascunse aceste lucruri care sunt de o importanţă vitală", a declarat Cumpănașu, victorios, după întâlnirea cu Bogdan Licu.

O victorie și mai mare a obținut simplul cetățean Alexandru Cumpănașu în urma întâlnirii cu Lia Savonea. Nici mai mult nici mai puțin decât anchetarea procurorilor de la DIICOT.

Alexandru Cumpănaşu a anunţat, în 2 septembrie, că a discutat cu preşedintele CSM, Lia Savonea, care i-a spus că în timp scurt va decide ce instituţii va sesiza pentru verificarea modului în care s-a făcut ancheta la Caracal.

Cumpănaşu a anunţat, în faţa CSM, citat de Mediafax, că a discutat cu preşedintele instituţiei şi i-a adus la cunoştinţă informaţii privind ancheta de la Caracal.

„În ceea ce priveşte discuţia cu doamna Lia Savonea, (...) i-am explicat, dincolo de ceea ce am scris în această sesizare şi contextul acestei sesizări, şi multe alte lucruri pe care dumneai, în calitate de preşedinte al CSM ar trebui să le ştie despre modul în care a funcţionat această anchetă la Caracal. Din păcate, din punctul meu de vedere, DIICOT-ul prin procurorii de caz şi-au bătut joc de competenţa lor, şi-au bătut joc de munca lor şi, ceea ce eu sper din tot sufletul, este ca instituţiile care îi vor cerceta, probabil din partea CSM-ului, aici e treaba doamnei preşedinte pe cine deleagă sau cui îi dă delegarea de a face această investigaţie cu privire la activitatea procurorilor în acest caz, dar, din punctul meu de vedere, dacă aceşti oameni o vor ţine cu omorul sau cu exploatarea sau cu răpirea în exploatare proprie, se reinventează dreptul, se reinventează legile, se reinventeazp conceptele. Este pur şi simplu aberant”, a declarat Alexandru Cumpănaşu.

Cumpănaşu speră ca în urma anchetei cerute de Savonea „să se constate că DIICOT-ul are şi piste de trafic de persoane şi de competenţa lor, adică de crimă organizată. În acest moment nu avem aceste indicii. Singurele chestii care au venit de la DIICOT au fost cele legate de omor şi atât”.

Cumpănaşu a anunţat şi că, în scurt timp, Savonea va decide ce instituţii va sesiza. „În discuţia cu doamna preşedinte Savonea, a spus că într-un timp destul de scurt va decide şi va anunţa şi public ce instituţii au fost sesizate de domnia sa pentru a verifica din partea CSM ce au făcut procurorii DIICOT în acest caz”, a mai spus Cumpănaşu.

 ”Noi ne-am trezit în mijlocul unui scandal în care eram linșați și instituțiile statului erau atacate”, au spus sursele judiciare pentru Digi24.ro.

Întrebarea care se ridică este însă de ce CSM nu s-a autosesizat, conform legii, pentru presiunile la adresa procurorilor. 

Distribuie Distribuie Comentarii