Dupa cum „National”  dezvaluia in exclusivitate saptamana trecuta, situatia de la Directia de Informatii si Protectie Interna devenise una de-a dreptul exploziva, odata cu inmultirea „raidurilor” procurorilor DNA la sediul „Doi s’un sfert”. Seviciu secret care, fie vorba intre noi, a fost intotdeauna „pe invers” in ceea ce priveste prioritatea misiunilor legale pe care le avea de indeplinit. Dar iata ca „minunea” s-a petrecut si, in sfarsit, s-a spart „buboiul” siaici, ceea ce reprezinta o dovada in plus ca, de aceasta data, „vocea strazii” a fost nu doar auzita, dar si perceputa asa cum trebuie, iar „curatenia generala” declansata la nivelul Ministerului de Interne va continua pana la sfarsit. 

Ceea ce reprezinta practic singura sansa pentru „resetarea” din temelii a activitatii acestui minister vital pentru siguranta nationala. Si pentru a intelege mai bine de ce este nevoie de tot acest suflu nou este suficient sa amintim ca unii sefi din cadrul „Doi s’un sfert” au fost acuzati in diverse anchete de efectuarea unor actiuni paralele de filaj sau chiar de contra-filaj impotriva ofiterilor sub acoperire aflati in misiuni legale. Dar si ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, s-a ajuns pana acolo incat unele informari sa nu fie trimise cu celeritate catre alte structuri abilitate. Iar pentru ca tacamul sa fie complet, la „Doi s’un sfert” exista indicii rezonabile nu doar ca se acordau salarii de excelenta pe cu totul alte criterii decat cele profesionale, dar si ca „s-a umblat”  la FCO, Fondul Cheltuieli Operative pentru informatori. 

Adica ajunsesera pur si simplu sa sifoneze banii primiti pentru a plati „sifoanele”, inselandu-i astfel pe „turnatorii” din evidentele secrete. Oricum, important este ca, iata, DIPI poate redeveni acum structura de elita care ar trebui sa fie. Ca si DGA, „ultimul mohican” unde conducerea aplica politica strutului, bagandu-si capul pe sub birouri pentru a se face ca nu vede ca „sora mai mica” a DNA are nevoie, la randul sau, de un suflu nou pentru a reveni la standardele de profesionalism la care era cu ceva ani in  urma.

Turnatori pe hartie

Cum latura de protectie interna a fost oricum cam intotdeauna neglijata pana acum la nivelul DIPI, cu siguranta ca principala caracteristica a fisei postului pentru cei de la „Doi s'un sfert” o reprezinta strangerea de informatii. Iar in acest sens, cei de aici sunt abilitati inclusiv sa-i „premieze” pe cei care le dau ponturi improtante, in acest scop fiind creat de altfel si FCO, Fondul Cheltuielilor Operative. Este vorba despre un fond secret destinat platii informatorilor profilati recrutati  mai ales din randurile celor care dispun de posibilitati informative vizand lumea interlopa. Si ca sa nu pozam in unii mai catolici decat papa, sa amintim ca astfel de practici sunt uzitate, pe scara mult mai larga decat in Romania, in toate tarile occidentale. Marea problema la noi pare sa fi fost insa suspiciunile privind posibila deturnare a acestor fonduri, efectuandu-se acum verificari privind modul in care au fost platiti „turnatorii pe hartie”. Adica daca acestia chiar existau cu adevarat si, daca da, daca au si fost platiti asa cum se atasa la deconturi. Si, bineinteles, daca acestia au si dat ponturi informative ce s-au finalizat cu dosare penale pentru aceasta remuneratie. De asemenea, unele rapoarte informative intrate in posesia noastra arata ca in anumite cazuri exista suspiciuni privind acordarea preferentiala a unor salarii de excelenta in cadrul „Doi s’un sfert”. O practica veche, prin care unii favoriti sau favorite au primit, de-a lungul vremii, un salariu de excelenta in cuantum de 30-40-50 la suta din salariul de baza, cu eludarea normelor interne ale MAI, care prevad extrem de clar „activitatile cu grad ridicat de complexitate si risc dispuse” pentru care se acorda aceste premieri. Ceea ce nu este in nici un caz situatia unor soferi, secretare sau alti angajati care trebuiau sa se „evidentieze prin acte exemplare de curaj si devotament”, dupa cum statueaza regulamentele interne.

Pe persoana fizica

De asemenea, de-a lungul vremii s-a conturat tot mai mult scenariul sumbru ca, la anumite niveluri de conducere, informatiile primite din teritoriu si cu riscul unor ofiteri sub acoperire au fost folosite in interes personal sau al anumitor grupuri de influenta, fara a fi repartizate catre alte structuri care le-ar fi putut valorifica operativ. De altfel, in acest gen de „mosmoande” informative a excelat fostul director al DIPI, Gelu Oltean, dar se pare ca acesta nu este singurul exemplu. Sa nu mai spunem ca membrii acestor grupuri distincte din cadrul DIPI, batandu-si practic joc de munca tuturor celorlalti colegi, erau platiti  regeste de unele firme private pentru munca informativa depusa in paralel.

Pai e bine, nea Janica?

Odata cu „schimbarea liniilor” la nivelul tuturor celor mai importante structuri din cadrul MAI, iata ca si la DIPI exista acum sansa ca ofiterii sub acoperire de aici  sa-si faca meseria si doar meseria, iar „ochiul si timpanul” Internelor sa intre, in sfarsit, in „lumea buna” a serviciilor secrete, acolo unde ii si este locul, de altfel. Cu totul altfel stau insa lucrurile, cel putin momentan, la nivelul Directiei Generale Anticoruptie, acolo unde ultimele ramasite ale „fratiei chestorilor” par sa refuze, cu o incapatanare demna de o cauza mai buna, sa faca un gest de onoare. Este poate si cazul chestorului Janica Arion Tiganasu, cel care in decembrie 2013 pleca de la conducerea DGA, in scurtul exil de la DGMO acesta pregatindu-si la acea data dosarul de pensie. Numai ca, readus dupa doar doua luni la sefia DGA, pe care o imparte alaturi de Liviu Croitorescu, un client mai vechi al DNA, „nea Janica” este inca si acum pe pozitie. Chiar daca, dupa cum sustineau sursele noastre, numele acestuia, dar si al unei rude foarte apropiate, apare in itele unei complexe anchete instrumentate de catre procurori cu privire la acordarea preferentiala de credite de catre filiala „de fite” a unei renumite banci.  Cătălin TACHE/National

Distribuie Distribuie Comentarii