EXPLOZIV/Bătălia pentru serviciile secrete, faza pe Armată
Guvernul Cioloș vrea să schimbe regulile de numire a conducerii serviciului secret al armatei. Șeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA) ar urma să fie numit de preşedintele ţării, nu de ministrul Apărării, cum se întâmplă în prezent. Actualul director general este acuzat că a folosit serviciul în interesul lui Gabriel Oprea.
Noua reglementare apare în programul legislativ al Guvernului, trimis Parlamentului, iar termenul fixat de Executiv pentru finalizarea propunerii este aprilie. În acest proiect se prevede “aplicarea aceleaşi proceduri de numire a şefului DGIA ca la şeful SMG (la propunerea ministrului Apărării Naţionale, de către preşedintele României)”.
Miza proiectului este legată de atribuțiile Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării. Aceasta asigură obţinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea şi valorificarea informaţiilor şi datelor referitoare la factorii de risc şi ameninţările interne şi externe, militare şi nonmilitare, care pot afecta securitatea naţională în domeniul militar. De asemenea, coordonează aplicarea măsurilor contrainformative şi cooperarea atât cu serviciile/structurile departamentale naţionale şi de informaţii, cât şi cu cele ale statelor membre ale alianţelor, coaliţiilor şi organizaţiilor internaţionale la care România este parte şi asigura securitatea informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi Uniunea Europeană la nivelul Ministerului Apărării. Personalul DGIA își desfășoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securităţii naţionale în domeniul militar. Pentru culegerea de informaţii în teatrele de operaţii şi pentru lupta împotriva terorismului, DGIA poate avea în subordine structuri combatante.
Șeful DGIA, în vizor
Direcţia Generală de Informaţii a Apărării este condusă de un director general, cadru militar în activitate, numit de către ministrul Apărării cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). În prezent, funcția este deținută de generalul Marian Hăpău, considerat un apropiat al lui Gabriel Oprea. Acest aspect este important pentru că, pentru a fi votată de Parlament, noua propunerea legislativă are nevoie de aprobarea Legislativului, dominat în prezent de o majoritate PSD-ALDE-UNPR. În trecut, UNPR l-a susținut pe președintele Klaus Iohannis pe subiecte de siguranță națională, însă, rămâne de văzut dacă partidul lui Oprea va înclina balanța și de această dată. Proiectul Guvernului a apărut în condițiile în care au circulat informații neoficiale despre posibilitatea schimbării lui Marian Hăpău, care ar fi bănuit că ar fi folosit direcția în interesul fostului vicepremier. În două memorii trimise Președinției și MApN, un fost angajat al DGIA, Doru Paraschiv, dezvăluie că ședințele Uniunii Naționale pentru Progresul României au fost asigurate contrainformativ chiar de către structura menționată, grație relațiilor dintre șeful DGIA, generalul Marian Hăpău și Gabriel Oprea. Pe de altă parte, o anchetă a Centrului Român pentru Jurnalism Independent a dezvăluit, printre altele, că liderul UNPR ar fi intervenit pe lângă judecători militari pentru a rezolva o plângere a lui Doru Paraschiv împotriva lui Marian Hăpău.
Practic, asistăm la o nouă încercare de a modifica legislația în domeniu, după ce în 2014, mai mulți parlamentari PSD și UNPR (printre care Ilie Sârbu și Gabriel Oprea) au propus un proiect prin care șeful DGIA era numit de premier, post deținut la aceea vreme de Victor Ponta (PSD). Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, dar a fost respinsă de Senat, for decizional.
Se repetă situația de la DIPI?
Toate informațiile par să indice că situația de la DGIA este asemenătore cu cea de la Departamentul de Informații și Protecție Interne (DIPI), serviciul secret la Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Recent, Nicolae Gheorghe a fost demis de la șefia DIPI de către premierul Dacian Cioloș. Gheorghe fusese numit în funcție de Gabriel Oprea în 2014. Ulterior, DNA a anunțat că Nicolae Gheorghe este urmărit penal într-un dosar în care este implicat și Gabriel Oprea. Potrivit DNA, în iulie 2015, Oprea, împreună cu fostul șef DIPI, Nicolae Gheorghe, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuielile operative ale DIPI și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, cu încălcarea prevederilor legale. În aceste condiții, procurorii au cerut urmărirea penală a lui Gabriel Oprea pentru abuz în seriviciu, pentru obținerea unor foloase necuvenite. În sarcina lui Nicolae Gheorghe s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și două fapte de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată. Romulus Georgescu/România Liberă
