Farmaciile mai multor spitale din ţară au început să rămână fără medicamente esenţiale bunei lor funcţionări, precum prednisonul, digoxinul, furosemidul sau hidrocortizonul. Motivul este refuzul mai multor distribuitori de medicamente de a continua cu spitalele contractele încheiate anterior lui 1 iulie 2015, data la care a intrat în vigoare scăderea preţurilor la medicamente.

Practic, spitalele trebuie să refacă toate licitaţiile şi, între timp, să cumpere acele medicamente prin negociere directă. Dar până la finalizarea acestor proceduri birocratice, farmaciile spitalelor s-au golit iar pacienţii au rămas fără medicamente.

Cei mai importanţi distribuitori de medicamente din ţară refuză să prelungească contractele cu spitalele pentru a le furniza mai multe medicamente, motivul invocat fiind, conform surselor HotNews, “lezarea gravă a intereselor comerciale şi legitime ale societăţii noastre”. Printre distribuitorii implicaţi se află Farmexpert, Polisano, Farmexim, Actavis, Romastru, Europharm, Farmaceutica Remedia şi alţii, practic cei mai importanţi jucători de pe piaţa din România.

Primul spital care a anunţat oficial situaţia de criză în care se află este Spitalul Clinic Municipal din Oradea. “Cei de la Oradea au primit de la Ministerul Sănătăţii o adresă prin care îi rugam să obţină negaţii de la distribuitori şi apoi să achiziţioneze medicamente în regim de urgenţă prin cumpărare directă şi, în acelaşi timp, să demareze un nou acord cadru în baza noilor preţuri”, ne-a explicat Alin Ţucmeanu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Ţucmeanu (UNPR) spune că la Oradea criza se datorează managerilor “care au fost informaţi şi trebuiau să ia măsuri preventive care să le asigure stocuri de medicamente, dar nu cunosc achiziţie publică”. Alin Ţucmeanu spune că nu i-au mai fost semnalate situaţii similare în alte spitale din ţară.

Secretarul de stat este însă contrazis de afirmaţia preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, care a “auzit despre această problemă de la mai mulţi, dar în scris nu am primit nimic”. De ce se feresc directorii de spitale să informeze în scris autorităţile centrale? “Când închei un contract trebuie să te protejezi, să ai clauze care să-ţi asigure aprovizionarea şi să-ţi dea dreptul să treci pe altă variantă”, ne explică preşedintele CNAS. “E vina lor că nu au pus acolo astfel de clauze”.

Că mai multe spitale din ţară trec prin această criză, deşi nu toate o anunţă la centru, ne este confirmat, sub condiţia protejării identităţii, chiar şi de distribuitori: “Dacă a apărut o problemă la un anumit medicament, atunci acea problemă este generală, în toată ţara. În momentul în care un medicament are probleme la un spital, va avea cam peste tot”.

De ce refuză distribuitorii să prelungească contractele cu spitalele? Fiind contracte mari (pe mai mulţi ani şi pe cantităţi mari de medicamente), distribuitorii oferă de obicei spitalelor reduceri de preţ. În multe dintre aceste contracte există o clauză care îi obligă pe distribuitori să acorde în continuare acea reducere chiar dacă preţul medicamentului scade ulterior semnării contractului. Însă scăderea preţurilor la medicamente de la 1 iulie a fost prea mare, în viziunea distribuitorilor, pentru a mai merita să continue contractele. Iată de ce distribuitorii de medicamente au renunţat unilateral la contractele respective, dorind negocieri noi.

Deşi am solicitat Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente din România un răspuns oficial în această chestiune, până la momentul publicării acestui articol răspunsul nu a venit. În schimb HotNews a obţinut un document oficial în care distribuitorul respectiv de medicamente precizează clar motivul denunţării contractului: “lezarea gravă a intereselor comerciale şi legitime ale societăţii noastre”.

Posibilitatea apariţiei acestei crize a fost semnalată încă din primăvară Ministerului Sănătăţii, care nu a reuşit însă să găsească soluţii de prevenire a ei. Directorii de spitale din ţară s-au trezit într-o situaţie fără ieşire. Dacă făceau stocuri înainte de 1 iulie, riscau să fie acuzaţi că au cumpărat medicamente la preţurile mari dinaintea ieftinirii. Dacă nu făceau stocuri, ajungeau cu farmaciile goale (cum s-a şi întâmplat) urmând să-şi trimită pacienţii să cumpere medicamentele din buzunarul lor.

În următoarele săptămâni vom vedea un val de contracte atribuite prin negociere directă între spitale şi distribuitori, ceea ce va duce foarte probabil la variaţii mari de preţ pentru acelaşi medicament între spitale diferite din ţară. Doar în acest fel pot managerii să-şi aprovizioneze spitalele cu medicamente în perioada de 30-40 zile necesară organizării unor licitaţii noi.

Dar şi aceste noi licitaţii vor fi problematice, căci unele autorităţi locale se simt trase în piept de către distribuitorii care au denunţat unilateral contractele. “În condiţiile în care o companie care a semnat un contract de prestări de servicii nu şi l-a mai onorat, atunci, conform legislaţiei, acelei companii nu i se va mai permite să se prezinte la următoarea licitaţie”, spune Ilie Bolojan (PNL), primarul Oradei în a cărui subordine se află Spitalul Municipal din oraş.

Pe lângă criza descrisă mai sus, tot mai mulţi pacienţi acuză faptul că, în farmacii, sunt de fapt obligaţi să plătească mai mult pentru reţetele compensate decât o făceau înainte de ieftinirea medicamentelor. Explicaţia acestei situaţii ne este oferită de Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS: “A crescut cursul valutar în funcţie de care se calculează preţul medicamentelor: înainte de ieftinire se calcula la 4,2 lei pentru un Euro, acum se calculează la 4,4 lei. Deci această creştere este normală”.

O altă problemă care ar putea apărea în curând este ca “unele medicamente originale sau generice să dispară de pe piaţa din România”, spune Cristian Buşoi (PNL), fost preşedinte al CNAS. “Aceste medicamente nu vor mai fi rentabile sau nu vor mai fi aduse în România pentru că, din cauza sistemului european de referenţiere, vor strica preţul din celelalte ţări UE”.

Deşi bazată pe principii foarte corecte, modul în care a fost pregătită aplicarea legii actualizării preţurilor la medicamente naşte astfel de paradoxuri, din care au de suferit în primul rând pacienţii. Desigur că la anul, în plină campanie electorală, premierul Victor Ponta se va lăuda cu scăderea preţurilor la medicamente, trecând sub tăcere toate aceste probleme care afectează oameni reali, cu boli foarte concrete.

Principalele medicamente pentru care distribuitorii refuză să mai încheie contracte cu spitalele:
Digoxin
Prednison
Hidrocortizon hemisuccinat
Fenobarbital injectabil
Algocalmin injectabil
Furosemid
Morfina
Mialgin

Vlad Mixich

Distribuie Distribuie Comentarii