EXPLOZIV! Un infractor preia din umbră conducerea UE, scrie Financial Times! Reportaj DEVASTATOR!
EXPLOZIV! Un infractor preia din umbră conducerea UE, scrie Financial Times! Titlu devastator in celebra publicatie Financial Times: „Romania’s convicted powerbroker faces EU scrutiny”. Jurnalista Valerie Hopkins, corespondent al publicatiei in sud-estul Europei, a fost chiar si in Teleorman pentru a afla cine este cu adevarat Liviu Dragnea.
„Liviu Dragnea trage sforile in tara care preia presedintia UE”, este subtitlul din Financial Times.
Cotidianul Financial Times face o amplă caracterizare a liderului PSD Liviu Dragnea, cel care conduce din umbra Guvernul de la București, Guvern care trebuie să asigure buna funcționare a președinției Consiliului UE, pentru următoarele șase luni.
Oricine se teme că România este pe punctul de a deveni feuda lui Liviu Dragnea, cel mai puternic politician al țării în acest moment, va găsi suficiente dovezi în orașul său natal Alexandria, care să le confirme temerile, scriu jurnaliștii de la Financial Times (FT).
Vila imensă a lui Dragnea, cu teren de tenis și piscină, se ridică în centrul orașului, capitala uneia dintre cele mai sărace regiuni ale României.
La câțiva pași distanță se află sediul agenției județene care a fost condusă de fosta soție a lui Dragnea, Bombonica, și care a adus bunăstare familiei, potrivit DNA: în iunie, Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate în închisoare pentru că a abuzat de puterea sa ca șef al Consiliului Județean, pentru a asigra locuri de muncă în agenție pentru doi angajați ai partidului său PSD. După condamnare, Dragnea a făcut recurs.
În partea celaltă a orașului, într-un complex pe care nu se află nicio siglă, este sediul companiei de drumuri Tel Drum. Procurorii DNA susțin că Tel Drum a fost un vehicul prin care Dragnea și-a îmbogățit familia, dar și o serie de oameni de afaceri locali. Aceștia susțin că o parte din fraudă constă în umflarea numărului de kilometri de drum pe care compania i-a construit. Olaf, agenția de audit a UE, susține că marcatorii de kilometru au fost amplasați la o distanță de doar 800 de metri. Dragnea neagă acuzațiile.
“Ei cred că sunt invincibili”, a spus Carmen Dumitrescu, o jurnalistă din Alexandria, care a investigat ani de zile afacerile lui Dragnea și ale Tel Drum.
România a preluat, în această săptămână, pentru prima dată, Presedinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, o piatră de hotar în tranziția postcomunistă a țării și o ocazie rară de a-și prezenta realizările și ambițiile în cadrul Uniunii, notează FT.
Însă lumina reflectoarelor UE va cădea pe structura opacă puterii din România, pe conducerea de tip feudaă și pe corupția endemică din țara care s-a alăturat blocului comunitar cu aproape 12 ani în urmă.
Liviu Dragnea, liderul PSD, partidul aflat la putere, nu a putut prelua funcția de prim-ministru, din cauza unei condamnări penale pentru fraudă electorală. Criticii săi spun însă că el controlează Guvernul și că a exercitat o influență enormă pentru a se proteja de procurorii de corupție pe el însuși și pe unii membri ai clasei politice de la București.
Amnistia și grațierea, pe lista de priorități a lui Dragnea
Luna trecută, Dragnea a cerut din nou premierului Viorica Dancilă, al treilea premier de la preluarea puterii de către guvernul condus de PSD în 2017 și văzută ca un pion influențat de liderul partidului, să modifice legile justiției în vederea dezincriminării corupției.
“De ce sunt aceste cuvinte ‘amnistie’ și ‘grațiere’ așa o blasfemie?”, a întrebat retoric Dragnea, într-o ședință de partid. El a cerut deputaților săi să-l suspende pe președintele Klaus Iohannis, care se opune măsurilor anti-corupție, pentru înaltă trădare.
Deși este șeful unui partid de centru stânga, Dragnea nu are o agendă foarte clară pentru reformarea economiei sau a societății românești.
“Liviu Dragnea este primul lider politic român care nu are niciun fel de ideologie”, a declarat analistul politic Cristian Tudor Popescu. “Litera ‘D’ din PSD nu vine de la ‘Democrat’, vine de la Dragnea”, a adăugat analistul.
Dragnea și-a început cariera politică în 1996 ca prefect, adică reprezentantul Guvernului, în județul Teleorman. A fost șef al Consiliului Județean timp de 12 ani. A fost ales parlamentar în 2012 și a devenit viceprim-ministru în Guvernul condus de Victor Ponta.
A câștigat conducerea partidului, după ce Ponta a fost forțat să demisioneze în urma incendiului din clubul Colectiv din București în 2015, în urma căruia au murit 64 de persoane, incendiu care a auns să simbolizeze corupția endemic în România.
Liviu Dragnea și-a condus partidul spre victorie în alegerile naționale din 2016 și a devenit președinte al Camerei Deputaților. În aceeași săptămână a fost acuzat de abuz în serviciu. După alte câteva săptămâni, încercările sale de a dezincrimina corupția au determinat cele mai mari proteste de stradă din România de la căderea comunismului.
Ponta: “România nu a fost niciodată mai coruptă ca în 2018”
Cu toate acestea, Parlamentul a revizuit Legile justiției, oferind Guvernului un control mai mare asupra numirii și schimbării magistraților. De asemenea, în luna iulie a anului trecut, Laura Codruta Kovesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție, a fost forțată să plece de la conducerea instituției.
“România nu a fost niciodată mai coruptă ca în 2018. Pentru că acum corupția a fost instituționalizată”, a declarat Victor Ponta, fostul șef al lui Drganea în PSD, care acum a format un partid rival.
Popularitatea lui Dragnea a scăzut și mai mult de când, la sfîrșitul lunii octombrie, într-un sat din Teleorman, a apărut un geamantan care conține hard-diskuri, un telefon și sute de documente și imagini de la partidele de vânătoare la care a participa Liviu Dragnea, alături de liderii Tel Drum și ai altor companii puternice.
“Popularitatea sa ca lider de partid este cea mai scăzută de până acum”, a spus Ponta. “Nu are la bază votul popular”. În schimb, Dragnea se bazează pe o rețea de “baroni de partid”, administratori locali și oameni de afaceri influenți, pentru a-și exercita puterea, a mai spus Ponta.
Purtătorul de cuvânt al lui Liviu Dragnea nu a răspuns la cererile de interviu ale jurnalistilor de la FT, însă cei care îl susțin spun că acuzațiile împotriva liderului de partid și a altor membri sunt persecuții politice.
“Justiția s-a dovedit a fi partizană”, a spus Ion Florea, primarul PSD din Gratia și fost coleg de școală cu Dragnea.
Codrin Stefanescu, secretarul general al PSD, s-a plâns în timpul unei apariții televizate din noiembrie că “85% din cei din aparatul de conducere la nivel de județe și de la nivel național”, inclusiv 1.183 primari și consilieri județeni și municipali, mai ales din PSD, au fost cercetați.
”Dacă încerci să-l prinzi, îți scapă”
Procurorii români desfășoară mai multe investigații legate de averea lui Liviu Dragnea. Procurorii din Brazilia au declarat anul trecut că verifică modul în care au fost folosiți banii cu care au fost achiziționate case de vacanță, prin intermediari.
De când a fost primită în UE, României i se aplică un mecanism de monitorizare a luptei împotriva corupției. În noiembrie, Bruxellesul a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește atacurile repetate ale puterii de la București asupra legilor justiției și statului de drept.
“Nu mai pot accepta toate aceste minciuni care vin din Vest, potrivit cărora noi facem legi pentru propriul nostru beneficiu”, a spus Dragnea în decembrie.
Într-una dintre cele mai sărace regiuni ale României, conacul lui Liviu Dragnea este un monument al culturii imunității. Paul, un localnic de 74 de ani, care nu a vrut să-și dezvăluie numele de familie, povestește despre cum politicianul a cumpărat terenuri de la vecini pentru a-și putea construi vila imensă și clădirile separate pentru personalul care lucrează pentru el. ”Dacă încerci să-l prinzi, îți scapă”, concluzionează Paul.
Sursa: Financial Times
