Exploziile primelor stele din Univers au emanat jeturi puternice de materie (studiu)
Astrofizicienii au descoperit că stelele primordiale, apărute după Big Bang, nu au explodat sub forma unor mingi sferice, aşa cum se credea anterior, ci în mod asimetric, servind drept ''seminţe'' pentru a doua generaţie de stele şi galaxiile actuale, relatează Xinhua.
În urma exploziei stelelor au rezultat jeturi suficient de violente care au însămânţat elemente grele în galaxiile învecinate, demonstrează studiul publicat miercuri în Astrophysical Journal.
Reacţiile termonucleare extreme din miezul acestor stele primordiale au făurit primele elemente grele, printre acestea numărându-se carbonul, fierul şi zincul, potrivit cercetării.
Oameni de ştiinţă de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi colaboratori din Japonia au identificat o cantitate importantă de zinc într-o stea străveche din a doua generaţie de stele din Univers. Această cantitate de zinc nu ar fi fost posibilă decât în urma unei explozii asimetrice a uneia dintre primele stele apărute după Big Bang. Aceasta se află la o distanţă de 5.000 de ani lumină.
''Când o stea explodează, o parte din aceasta este absorbită într-o gaură neagră, ca un aspirator'', a explicat una dintre autorii studiului, Anna Frebel, din cadrul MIT.
''Doar atunci când există un mecanism specific, precum un jet ce împroaşcă material, acesta poate fi observat ulterior într-o stea de generaţie următoare'', a spus Frebel.
Aceasta este prima dovadă observaţională ce atestă faptul că o supernovă asimetrică a avut loc în Universul timpuriu, au notat cercetătorii.
Simularea a demonstrat că numai o supernovă asferică, de cinci până la zece ori mai explozivă decât s-a crezut anterior, ar putea explica abundenţa zincului în această stea.
Aceste concluzii ar putea schimba ceea ce se ştia despre istoria Universului, în special despre o perioadă în care gazul din Univers, iniţial total neutru, a devenit ionizat, stare ce a făcut posibilă formarea galaxiilor.
Frebel a declarat că primele stele ar fi putut fi mult mai încărcate de energie contribuind astfel la ionizarea universului şi la ejectarea elementelor grele în "galaxiile virgine" vecine, care nu formaseră încă nicio stea pe cont propriu.
''Odată cu existenţa unor elemente grele într-un gaz de hidrogen şi heliu formarea stelelor este mult mai uşoară, în special a celor mici", a adăugat Frebel. AGERPRES
