„NO ES SUFICIENTE” — Nu este suficient. Acesta a fost mesajul pe care protestatarii din Ecuador l-au transmis preşedintelui ţării săptămâna trecută, după ce acesta a spus că va reduce preţul atât la benzina obişnuită, cât şi la motorină cu 10 cenţi, ca răspuns la demonstraţiile care au răvăşit ţara din cauza creşterii preţurilor la combustibil şi alimente.

Furia şi teama faţă de preţurile energiei care au explodat în Ecuador se manifestă în întreaga lume. În Statele Unite, preţurile medii la benzină , care au crescut la 5 dolari pe galon, împovărează consumatorii şi forţează un calcul politic chinuitor asupra preşedintelui Biden înaintea alegerilor pentru Congres la mijlocul mandatului din această toamnă.

Dar, în multe locuri, saltul în costurile combustibilului a fost mult mai dramatic, iar mizeria care a rezultat mult mai acută.

Oamenii se feresc să ţină luminile aprinse

Familiile îşi fac griji cum să ţină luminile aprinse, să umple rezervorul de benzină al maşinii, să-şi încălzească casele şi să-şi gătească mâncarea. Afacerile se confruntă cu creşterea costurilor de tranzit şi operare şi cu cererile de creştere a salariilor din partea lucrătorilor lor.

În Nigeria, stiliştii îşi folosesc lumina telefoanelor mobile pentru a tunde părul, deoarece nu găsesc combustibil la preţ accesibil pentru generatorul pe benzină. În Marea Britanie , umplerea rezervorului unei maşini costă 125 de dolari. Ungaria le interzice şoferilor să cumpere mai mult de 50 de litri de benzină pe zi de la majoritatea staţiilor de benzină. Marţea trecută, poliţia din Ghana a tras cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc asupra demonstranţilor care protestau faţă de dificultăţile economice cauzate de creşterea preţului gazului, inflaţie şi o nouă taxă pe plăţile electronice.

Costurile ridicate ale energiei au un efect în cascadă

Creşterea uluitoare a preţului combustibilului are potenţialul de a reconecta relaţiile economice, politice şi sociale din întreaga lume. Costurile ridicate ale energiei au un efect în cascadă, alimentează inflaţia, obligă băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor, limitează creşterea economică şi împiedică eforturile de combatere a schimbărilor climatice ruinătoare.

Invazia Ucrainei de către Rusia, cel mai mare exportator de petrol şi gaze pe pieţele globale, şi sancţiunile care au urmat au făcut ca preţurile gazelor şi petrolului să galope cu o ferocitate uluitoare. Calamitatea care se desfăşoară vine după tulburările de doi ani cauzate de pandemia de Covid-19, opriri repetate şi păguboase ale lanţului de aprovizionare.

Creşterea preţurilor la energie a fost unul dintre motivele majore pentru care Banca Mondială şi-a revizuit previziunile economice luna trecută, estimând că creşterea globală va încetini chiar mai mult decât se aştepta, la 2,9% în acest an, aproximativ jumătate din ceea ce era în 2021. Preşedintele băncii, David Malpass, a avertizat că „pentru multe ţări, recesiunea va fi greu de evitat”.

În Europa, dependenţa excesivă de petrol şi gaze naturale ruseşti a făcut continentul deosebit de vulnerabil la preţuri ridicate şi penurie. În ultimele săptămâni, Rusia a redus livrările de gaze către mai multe ţări europene.

Ţările europene pregătesc planuri pentru raţionalizarea de urgenţă

De pe tot continentul, ţările pregătesc planuri pentru raţionalizarea de urgenţă care implică limite ale vânzărilor, limite de viteză reduse şi temperaturi reduse în clădiri.

Aşa cum se întâmplă de obicei în cazul crizelor, cei mai săraci şi cei mai vulnerabili vor simţi cele mai dure efecte. Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat luna trecută că preţurile mai mari la energie au însemnat că încă 90 de milioane de oameni din Asia şi Africa nu au acces la electricitate.

Energia scumpă are efecte dure, contribuind la preţuri mari la alimente, la scăderea nivelului de viaţă şi expunând milioane de oameni la foame . Costurile de transport mai mari cresc preţul fiecărui articol care este transportat, expediat sau transportat cu avionul - indiferent dacă este vorba de un pantofi, telefoane mobile, mingi sau medicamente .

„Creşterea simultană a preţurilor la energie şi la alimente este un dublu pumn în stomac pentru cei săraci din aproape fiecare ţară”, a spus Eswar Prasad, economist la Universitatea Cornell, „şi ar putea avea consecinţe devastatoare în unele colţuri ale lumii dacă persistă pentru o perioadă prelungită.”

În multe locuri, mijloacele de trai sunt deja schimbate

Dione Dayola, în vârstă de 49 de ani, conduce un consorţiu de aproximativ 100 de şoferi care navighează în oraşul metropolitan Manila, ridicând pasagerii în microbuzele cunoscute sub numele de jeepneys. Acum, doar 32 dintre aceşti şoferi mai sunt pe şosea. Restul au plecat să-şi caute alte locuri de muncă sau s-au orientat spre cerşit.

Înainte ca preţurile la pompe să înceapă să crească, a spus Dayola, aducea acasă aproximativ 15 dolari pe zi. Acum, a scăzut la 4 dolari. „Cum să trăieşti din asta?” el a spus.

Filipine cumpără doar o cantitate minusculă de petrol din Rusia. Dar realitatea este că nu contează cu adevărat de la cine cumperi petrolul – preţul este stabilit pe piaţa globală. Toată lumea licitează împotriva tuturor şi nicio ţară nu este izolată, inclusiv Statele Unite, al doilea mare producător de petrol din lume după Arabia Saudită.

Luna trecută, Biden a propus suspendarea micuţei taxe federale pe gaz pentru a reduce preţul la gaz la 5 dolari pe galon. Iar Biden şi alţi lideri ai G 7, cele mai industrializate ţări din lume, au discutat săptămâna trecută plafonarea preţului pentru petrolul rusesc exportat, o mişcare care are scopul de a uşura povara inflaţiei dureroase asupra consumatorilor şi de a reduce veniturile din export pe care le are preşedintele Vladimir Putin le foloseşte pentru a duce războiul.

Creşterile de preţ sunt peste tot. În Laos, gazul este acum mai mult de 7 dolari per galon, conform GlobalPetrolPrices.com ; în Noua Zeelandă, este mai mult de 8 dolari; în Danemarca, este mai mult de 9 dolari; iar în Hong Kong costă mai mult de 10 dolari pentru fiecare galon.

Liderii a trei companii energetice franceze au cerut un efort „imediat, colectiv şi masiv” pentru a reduce consumul de energie al ţării, spunând că combinaţia dintre deficite şi creşterea preţurilor ar putea ameninţa „coeziunea socială” iarna viitoare.

În ţările mai sărace, ameninţarea este mai puternică, deoarece guvernele sunt sfâşiate între oferirea de asistenţă publică suplimentară, care necesită asumarea datoriilor împovărătoare, şi confruntarea cu tulburări serioase.

În Ecuador, subvenţiile guvernamentale pentru gaz au fost instituite în anii 1970 şi de fiecare dată când oficialii au încercat să le abroge, a existat o reacţie violentă.

Guvernul cheltuieşte aproximativ 3 miliarde de dolari pe an pentru a îngheţa preţul gazului obişnuit la 2,55 dolari şi al motorinei la 1,90 dolari pe galon.

Pe 26 iunie, preşedintele Guillermo Lasso a propus reducerea cu 10 cenţi la fiecare dintre aceste preţuri, dar puternica Confederaţie ecuadoriană a naţionalităţilor indigene, care a condus două săptămâni de proteste, a respins planul şi a cerut reduceri de 40 şi 45 de cenţi. Joi, guvernul a fost de acord să reducă fiecare preţ cu 15 cenţi, iar protestele s-au domolit.

Preşedintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, foloseşte banii pe care ţara îi câştigă din ţiţeiul pe care îl produce pentru a ajuta la subvenţionarea preţurilor interne la gaze. Dar analiştii avertizează că veniturile pe care guvernul le câştigă din petrol nu pot compensa banii pe care îi pierde prin eliminarea temporară a taxelor pe gaze şi prin acordarea unei subvenţii suplimentare companiilor care operează benzinării.

În Nigeria, unde educaţia publică şi îngrijirea sănătăţii sunt într-o stare proastă, iar statul nu poate asigura cetăţenilor săi electricitate , mulţi oameni consideră că subvenţia pentru combustibil este singurul lucru pe care îl face guvernul pentru ei.

În Africa de Sud, una dintre cele mai inegale ţări din lume din punct de vedere economic, creşterea preţului combustibilului a creat încă o falie.

În iunie, după ce combustibilul a atins peste 6 dolari pe galon, un nivel record, membrii Congresului Sindicatelor din Africa de Sud a mărşăluit prin Durban, un oraş deja distrus de violenţe şi jafuri anul trecut, şi de inundaţii anul acesta.

Spirala ameţitoare a preţurilor la gaze şi petrol a stimulat mai multe investiţii în surse de energie regenerabilă, eoliene, panouri solare şi hidrogen. Dar dacă energia curată primeşte un impuls investiţional, la fel şi combustibilii fosili.

Luna trecută, premierul Li Keqiang al Chinei a cerut creşterea producţiei de cărbune pentru a evita întreruperile de curent în timpul unui val de căldură puternic în nordul şi centrul ţării şi o creştere ulterioară a cererii de aer condiţionat.

Între timp, în Germania, centralele pe cărbune care urmau să fie închise sunt în curs de renovare pentru a redirecţiona gazul pentru provizii de stocare pentru iarnă.

Sunt puţine semne de speranţă. „Vom vedea în continuare preţuri ridicate şi volatile la energie în anii următori”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

În acest moment, singurul scenariu în care preţurile la combustibil scad, a spus Birol, este o recesiune la nivel mondial.