Sonda orbitală, modulul de asolizare şi roverul autonom care formează misiunea chineză Tianwen-1 ajung miercuri pe orbita planetei Marte, conform Agenţiei spaţiale chineze (CNSA).

Tianwen-1, prima misiune chineză independentă spre Marte, a fost lansată cu o rachetă Long March 5 la 23 iulie de la Centrul de lansări spaţiale Wenchang din provincia Hainan, reprezentând un prim pas în cadrul ambiţiosului program de explorare planetară al Beijingului.

Conform Agenţiei spaţiale chineze, vehiculul spaţial care cântăreşte 5 tone a călătorit peste 470 de milioane de kilometri pentru a se plasa pe orbita planetei Marte. De-a lungul acestei călătorii, sonda a executat 4 manevre de corecţie a traiectoriei şi o manevră orbitală.

Cea mai importantă miză a misiunii este asolizarea în condiţii bune a roverului autonom de prospectare, ce va avea loc în cursul lunii mai, în zona sudică a regiunii marţiene Utopia Planitia - o zonă de şes în cadrul bazinului Utopia, cel mai mare bazin de impact cunoscut din Sistemul Solar.

Principalul obiectiv al misiunii Tianwen-1 este realizarea unei analize globale şi extensive a întregii planete, prin intermediul sondei orbitale dar şi a roverului care va fi trimis în locaţii de interes ştiinţific de la suprafaţa planetei. Obiectivele ştiinţifice ale acestei misiuni sunt: cartografierea morfologiei şi structurilor geologice ale planetei Marte, analiza caracteristicilor de suprafaţă ale solului şi identificarea depozitelor de apă îngheţată, analiza compoziţiei solului, studierea ionosferei şi caracteristicilor climei marţiene şi respectiv analiza câmpului electromagnetic şi a celui gravitaţional, precum şi a structurii interne a Planetei Roşii.

În cadrul acestei misiuni sunt folosite 13 instrumente ştiinţifice. La bordul sondei orbitale se află şapte instrumente - două camere, un radar (Mars-Orbiting Subsurface Exploration Radar), un spectrometru (Mars Mineralogy Spectrometer), un magnetometru (Mars Magnetometer) şi două dispozitive pentru analiza particulelor (Mars Ion and Neutral Particle Analyzer şi Mars Energetic Particle Analyzer). La rândul său, roverul ce va asoliza la suprafaţa planetei în luna mai este dotat cu 6 instrumente ştiinţifice: o cameră multispectrală, o cameră pentru imagini de la sol, un radar pentru analiza subsolului (Mars-Rover Subsurface Exploration Radar), un aparat pentru detectarea compoziţiei solului (Mars Surface Composition Detector), un aparat pentru detectarea câmpului magnetic (Mars Magnetic Field Detector) şi un instrument de monitorizare a fenomenelor meteorologice (Mars Meteorology Monitor).

La trei luni după sosirea pe orbita marţiană, în mai 2021, modulul de asolizare se va desprinde de sonda orbitală şi va duce la suprafaţa planetei roverul robotizat. Locul ales pentru asolizare este în regiunea Utopia Planitia, pe o zonă considerată relativ sigură pentru manevrele delicate de asolizare. După contactul cu solul, modulul de asolizare se va deschide şi va coborî o rampă pentru ca roverul robotizat să-şi poată începe explorarea la suprafaţa planetei. Datele adunate de roverul ce cântăreşte 240 de kilograme şi funcţionează cu baterii solare le vor completa pe cele obţinute de sonda rămasă pe orbită.

Li Zhencai, comandantul adjunct al proiectului sondei Tianwen-1, din cadrul Academiei chineze pentru Tehnologie Spaţială (CAST), care a construit sonda, a declarat pentru media chineze că pregătirile pentru plasarea pe orbita marţiană sunt în curs.

Până în prezent, în cadrul programului său spaţial, China a reuşit să aselenizeze de trei ori, în cadrul misiunilor Chang'e 3 (2013), Chang'e 4 (2019 - pe faţa întunecată a Lunii) şi respectiv Chang'e 5 (decembrie 2020).AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii