SUA se îndreaptă către o abordare care se bazează pe constrângere și extracție, așa cum făcea și URSS în perioada Războiului Rece. Concluzia aparține expertului român în securitate, Marius Ghincea.

Președintele Donald Trump FOTO: captura video

Analiza a pornit de la propunerea de acord economic privind exploatarea resurselor minerale și industriale ale Ucrainei.

Marius Ghincea a încercat să afle de ce Donald Trump insistă ca Ucraina să semneze acordul economic privind exploatarea resurselor minerale și industriale ale Ucrainei, pentru „recuperarea” ajutoarelor militare oferite de SUA Kievului.

Expertul a descoperit că documentul, așa cum a fost el discutat public, prezintă „o remarcabilă similitudine cu modelul exploatativ SovRom din perioada postbelică din România, când Uniunea Sovietică a spoliat România de tot ce a putut extrage în termeni economici și materiali”.

„La fel ca SovRomurile din anii de început ai comunismului, acest "joint venture" propus de Trump reprezintă un parteneriat economic doar în termeni nominali, pentru că în termeni practici reiese un dezechilibru flagrant în favoarea SUA. Pentru cei care nu știu, după al Doilea Război Mondial, România a fost obligată să plătească despăgubiri uriașe către Uniunea Sovietică. În acest context, au fost înființate companiile SovRom, structurate ca joint ventures între România și URSS, în proporție de 50/50. Teoretic, scopul acestor întreprinderi era de a sprijini reconstrucția postbelică și de a genera venituri pentru ambele părți.

În realitate, însă, aranjamentul a fost folosit în principal pentru a extrage resursele românești în beneficiul sovietic. Chiar dacă structura legală impunea o partajare egală, deciziile erau în mare măsură controlate de sovietici, ceea ce a dus la un drenaj sistematic al resurselor și la o dependență economică accentuată pentru România”, a explicat expertul român în securitate, Marius Ghincea.

Potrivit expertului, comparativ, ambele modele, atât cel sovietic cât și cel trumpist, au la bază conceptul unui parteneriat economic în care, deși formal părțile sunt egale, în practică puterea dominantă impune condiții asimetrice în favoarea sa.

În propunerea sa, Donald Trump se bazează pe „ideea de a transforma sprijinul militar și financiar într-un mecanism de rambursare economică, forțând Ucraina să cedeze o parte semnificativă din veniturile sale viitoare din resurse critice”.

Analiza mai arată că Ucraina se află într-o situație foarte similară cu România de după război, „cu opțiuni reale foarte limitate, fiind conștientă că fără ajutor american nu poate să își apere în continuare suveranitatea și libertatea”.

Concluzia expertului român este că americanii au o modificare de strategie.

„Faptul că Statele Unite au ajuns să practice aceleași mecanisme extractive din statele clientelare precum cele folosite în URSS reprezintă un viraj masiv în marea strategie (grand strategy) americană și indică o tranziție de la o abordare cooptativă către una care se bazează pe constrângere și extracție, așa cum făcea și URSS în perioada Războiului Rece”, a precizat Marius Ghincea