„Există, mai accentuat în ultima vreme, tendinţa de a avea un discurs care induce panică, iar subiectul exportului de materie primă, în special de grâne, este unul care stârneşte discuţii aprinse în spaţiul public. Mai ales în astfel de perioade încărcate cu evenimente asupra cărora nu avem control, este indicat să păstrăm mintea deschisă şi curiozitatea de a privi din mai multe perspective orice speţă. Analiza noastră arată că o criză de ofertă privitoare la grâu este puţin probabilă în România, având în vedere nivelul ofertei cu mult superior cererii interne.

Avem însă nevoie de continuarea investiţiilor în ceea ce priveşte prelucrarea materiilor prime (inclusiv a grâului). Înfiinţarea de facilităţi de producţie ar putea conduce la o ofertă suplimentară la nivelul produselor procesate, pentru care cererea nu este total acoperită din producţia internă”, declară Alinda Bănică, Principal Consultant în cadrul Alinda Bănică Business Consultancy.

Analiza realizată de compania independentă de consultanţă Alinda Bănică Business Consultancy este bazată pe date ale Institutului Naţional de Statistică, Allianz Trade, EU Data.

Top sectoare de export ale României

Sectorul Agrifood a ocupat, în 2021, locul 4 în top sectoare de export, cu o sumă de 1.492,45 milioane USD, la jumătate din exportul de electronice pe care îl facem (ocupantul locului 1 în top sectoare de export, cu o valoare de 3,120.17 milioane USD), arată o analiză a datelor din 2021, valabile la data de astăzi, iulie 2022. După electronice, ţara noastră exportă cel mai mult metale (2,202.05 milioane USD) şi servicii de transport (1,785.35 milioane USD). Pe locul 5 în topul sectoarelor de export, după Agrifood, se situează sectorul Automotive (1,481.72 milioane USD).

Germania este principalul destinatar al exporturilor din România (4,951.80 milioane USD), urmată de Italia (2,441.74 milioane de USD), Franţa (1,686.29 milioane USD), UK (1,239.55 milioane USD) şi Olanda (1.049.12 milioane USD).

În comparaţie, vecinii din UE arată astfel: în Ungaria, sectorul Agrifood ocupă locul 7 în top 10 sectoare de export, cu o valoare de 1,334.47 milioane de USD, iar în Bulgaria, sectorul Agrifood ocupă locul 3, cu o valoare de 1,115.81 milioane de USD.

Exporturi versus importuri de produse agricole în intervalul 2018-2020

La o analiză în istoric a exporturilor şi importurilor de produse agricole, cu focus pe top 10 sectoare, în ultimii 3 ani, se observă că exportul de cereale s-a situat pe locul 6 în total exporturi în 2020 (la 18% din valoarea exporturilor de maşini, aparate şi echipamente electrice), pe locul 6 în 2019 şi pe locul 8 în 2018. În nici unul dintre anii analizaţi de compania de consultanţă Alinda Bănică Business Consultancy, importurile de orice tip de hrană nu au intrat în top 10.

Analizând specific cantităţile şi valorile din sectorul Agrifood (legume, plante/ fructe comestibile/ cereale/ seminţe şi fructe oleaginoase) exportate, respectiv importate din perioada 2018-2020, se observă că valoarea exporturilor de cereale s-a menţinut constantă în ultimii 3 ani, în jurul valorii de 2 miliarde de euro.

Capacitatea de depozitare în România

Doar producţia culturilor de grâu şi porumb (România înregistrând producţii de porumb mai mari decât cele ale producţiei de grâu, atât din punct de vedere al

producţiei la hectar, cât şi al producţiei totale), care reprezintă principalele cereale produse de agricultura românească, se situează la un nivel de până în 25-27 milioane de tone anual, o producţie semnificativă raportat la un nivel al capacităţii de depozitare de aproximativ 29 de milioane de tone, existente la nivelul întregii ţări.

„Chiar dacă nivelul capacitaţii depozitelor poate, în teorie, să acopere mare parte a producţiei de cereale, acestea nu sunt distribuite în funcţie de producţiile obţinute, fapt ce conduce la transferul anumitor cantităţi suplimentare direct către export. Nu toate depozitele pot asigura condiţii de păstrare corespunzătoare, fapt ce conduce, de asemenea, la transferul acestora către export, cu precădere din zona de sud şi

vest a ţării unde se înregistrează cele mai mari producţii. O parte importantă a capacitaţilor de depozitare aparţine traderilor internaţionali de cereale, care sunt racordaţi puternic la piaţa internaţională şi vând cantităţi impresionante exclusiv pe baze economice, la preţul cel mai bun, de obicei la export”, adaugă Alinda Bănică, Principal Consultant în cadrul Alinda Bănică Business Consultancy.

Cum poate influenţa situaţia din Ucraina preţul la grâu

Conform datelor existente la această oră (EU Data), producţia de grâu din 2022 se va situa puţin peste 10 milioane de tone, în scădere aproximativ cu 10% - maximum 15% faţă de nivelul anului 2021. Cu toate acestea, există pe piaţă o ofertă suficientă de grâu pentru consumul populaţiei, provenită din producţia internă, existând o serie de argumente esenţiale în acest sens.

1. Piaţa cerealelor este racordată complet la piaţa internaţională a cerealelor. Acest fapt influenţează în mod negativ oferta de grâu produs/ destinaţia grâului produs, în cazul unei creşteri puternice a preţului, care va conduce la o presiune pe exporturi şi la o scădere proporţională o cantităţilor disponibile pentru piaţa internă. Un control asupra acestei tendinţe nu se poate realiza decât prin intermediul unor măsuri administrative (de limitare a exporturilor luate de guvern). Aceste masuri nu ar fi însă benefice, producând dezechilibre majore la nivelul pieţei şi afectând în mod direct fermierii, mulţi putând ajunge chiar în situaţie de faliment, ca urmare a creşterilor agresive ale costurilor generate de input-uri (în special în zona îngrăşămintelor).

2. Cu toate aceste influenţe, având în vedere producţia puternică internă, este puţin probabil ca la nivelul ofertei de grâu să existe probleme de ofertă la nivelul pieţei. În privinţa preţului însă, acesta va fi racordat la cel internaţional, iar previziunile de creştere ale acestuia la nivelul următorului an agricol sunt foarte probabile.

„În opinia noastră, cantitatea suplimentară existentă la nivelul producţiei faţă de nivelul cererii nu va antrena o scădere a preţului, ci un transfer al cantităţilor excedentare pe pieţele externe. Există însă şi posibilitatea unei uşoare scăderi a preţului în cazul în care, ca efect al supraîncărcării infrastructurii logistice cu transporturi din Ucraina, ar fi îngreunate exporturile şi, prin urmare, ar apărea necesitatea vânzării produselor pe piaţa internă”, conchide Alinda Bănică, Principal Consultant în cadrul Alinda Bănică Business Consultancy.