Seismele din Turcia s-au produs la mică adâncime, în medie 10 kilometri, iar experții susțin că acestea sunt mult mai periculoase decât cele înregistrate în zona Vrancea, de exemplu, care sunt cutremure de mare adâncime.

Turcia a fost zguduită în zorii zilei de luni de cutremure. FOTO Profimedia (Arhivă)

Cu epicentre mai apropiate de suprafața solului, la seismele de mică adâncime forțele descărcate acționează pe suprafețe mai mici, dar într-un mod devastator.

Pe de altă parte, cutremurele din Turcia care au avut loc în cursul zilei de ieri nu trebuie să ne îngrijoreze, a declarat, pentru „Adevărul“, seismologul Gheorghe Mărmureanu. Expertul susţine că aceste seisme, deşi aflate în vecinătatea României, nu pot influența prea mult zona seismică Vrancea.

„Vorbim de baze tectonice diferite. Cea din Turcia vine din Anatolia, trece pe lângă Istanbul, ajunge în Africa și se oprește în Oceanul Atlantic. Zona seismică din Vrancea are legătura cu fosta Iugoslavie, cu Albania, deci vorbim de chestiuni diferite“, susține profesorul Gheorghe Mărmureanu, care a mai precizat că cel mai recent seism din Turcia nu poate fi considerat unul top pentru respectiva bază tectonică. „Pot spune că, deși puternic (magnitudine 7,8 -n.red.), pentru ce poate Turcia acest cutremur nu a fost unul mare“, a precizat profesorul.

Gheorghe Mărmureanu mai spune că nici cele cinci seisme care au avut loc în România ieri dimineață nu trebuie să ne îngrijoreze. „Aceste cutremure nu prevestesc nimic, dar din păcate nici nu reduc sesizabil presiunile acumulate în zona seismică Vrancea, aceasta nu se detensionează. Drept urmare, nu au legătură cu viitorul cutremur catastrofal care va avea loc în România. Sunt cutremure obişnuite, care intră în cotidian, ca să spun aşa. Putem avea cu zecile și tot nu au nici cea mai mică legătură cu următorul mare seism care va veni în zona seismică Vrancea. Aici vorbesc de un cutremur puternic, cu acceleraţii care pot avea urmări devastatoare. Acesta vine, cel mai probabil, spun eu, în jurul anului 2040, poate și mai târziu. Acest mare cutremur face parte din seria de seisme precum cele din 1838 şi 1940. Vorbim de o ciclicitate aici în care s-au mai intercalat și seismele intermediare din 1802 sau din 1977“, a precizat seismologul Gheorghe Mărmureanu. Conform datelor oficiale, seismul din anul 1838 a avut o magnitudine de 7,5, iar cel din 1940 a ajuns la o cotă de 7,4.

Devastatoarele cutremure de mică adâncime

Reamintim că cinci cutremure au avut loc luni dimineaţă în decurs de două ore în zona seismică Vrancea. Conform datelor Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, primul cutremur, care a fost şi cel mai puternic, având o magnitudine de 4,5, s-a produs la ora 3.26, la adâncimea de 20 km. Celelalte patru cutremure au avut loc la orele 4.09, 4.13, 5.01 şi 5:26, având magnitudinile 2,6, 2,9, 2,7 şi 2, trei dintre ele la adâncimea de 17 kilometri, iar al patrulea, la 21 de kilometri.

Aceste seisme s-au produs după ce un cutremur catastrofal cu magnitudinea de 7,8 a lovit provinciile turce Osmaniye (sud) şi Sanliurfa (sud-est). Au urmat sute de replici, între care una de magnitudinea 7,7, apropiată de cea a seismului inițial. Unii experți spun chiar că acest seism nu ar fi o replică a primul cutremur, ci o descărcare tectonică separată.

Salvatori români la datorie

La puține ore de la cutremurul din Turcia, autoritățile române au reacționat și au anunțat trimiterea unei echipe de salvatori specializați la locul dezastrului. Este vorba de echipa RO – USAR (Romanian – Urban Search and Rescue), care este formată din 48 de salvatori din cadrul Unităţii Speciale de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă (USISU) şi alte unităţi subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Echipa este acreditată la nivel european pentru astfel de operațiuni și a ajuns în Turcia, la Adana, la bordul a două aeronave de transport de tip C-130 Hercules și C-27J Spartan, aparţinând Forţelor Aeriene Române. La întoarcere, una dintre aeronave i-a adus în țară pe cei zece români – nouă studenți și profesorul coordonator – aflați în Turcia într-o zonă afectată de cutremur, prin programul Erasmus, care au cerut ajutor pentru repatriere.

Ca mod de lucru, în zonele cu clădiri puse la pământ de seism, echipa RO – USAR, care are în dotare echipamente complexe, dar și câini de căutare, este specializată în crearea de breşe în elementele constructive din beton sau cărămidă în plan orizontal sau vertical, sprijinirea elementelor constructive care ameninţau cu prăbuşirea, respectiv, ridicarea şi mutarea elementelor de construcţie care încarcerează victimele. Echipa RO – USAR va acționa în Turcia alături împreună cu echipa medicală SMURD Bucureşti și are deja o destul de importantă experiență internațională după ce a mai intervenit în 2011 tot în Turcia, dar și în Albania, în 2019.

„În Turcia vor fi trimise șapte tone de echipamente pentru căutare - salvare, fiind vorba despre corturi pentru cazare, mâncare, deoarece echipele vor trebui să fie independente total 14 zile“, a precizat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Turcia a cerut oficial luni ajutorul NATO. Pe lista solicitărilor către aliaţi figurează echipe medicale şi echipamente pentru urgenţe, unităţi de căutare şi salvare a victimelor, precum şi spitale de campanie izolate împotriva condiţiilor meteorologice extreme. Republica Moldova, care nu este membră a NATO, s-a oferit să trimită o echipă de căutare şi salvare, care are însă nevoie de ajutor pentru a ajunge în zona afectată de seisme.

Uniunea Europeană a mobilizat de urgență zece echipe de căutare și salvare a victimelor. Echipele de salvare provin din Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, România şi Ungaria, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de presă. De asemenea, sistemul de sateliţi Copernicus al UE a fost activat pentru a furniza hărţi detaliate ale zonelor afectate. Blocul comunitar este pregătit să îi sprijine pe cei afectaţi din Siria prin intermediul programelor de asistenţă umanitară, a mai scris Comisia.