Experienţa Frolu: De la premiul pentru case ridicate cu deţinuţi la ruşinea din satul lui Patzaichin

Proiectul "Case noi, şanse noi prin meserii vechi în Delta Dunării" a fost premiat săptămâna trecută de Anuala de arhitectură. Este proiectul prin care deţinuţii din Chilia învaţă meserii ecologice şi construiesc case ecologice pentru un viitor proiect turistic. Arhitectul Teodor Frolu şi sportivul Ivan Patzaichin au atacat "cu cap" cel mai conservator şi mirific loc din România: Delta Dunării. Orice ai alege din travaliul lor, aceştia se luptă cu inerţia birocratică, mentalităţile locului. Prin acţiunile sale, Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23 redă încredere comunităţilor locale să-şi reia tradiţiile, iar prin proiectul desfăşurat împreună cu ANP şi Serviciile Penitenciare Norvegia, pregătesc deţinuţii pentru o posibilă reintegrare socială şi redau speranţa în turismul ecologic în Deltă.

În Interviul Mediafax, Teodor Frolu readuce în discuţie proiectul reuşit prin care deţinuţii din Chilia învaţă meserii ecologice şi construiesc case ecologice pentru un viitor proiect turistic. În Chilia funcţionează ecologia umană, omul care-şi redescoperă rostul uitat, omul care este capabil cu materiale naturale să construiască lucruri durabile.

Cu toate acestea, prietenia şi colaborarea sa cu Ivan Patzaichin i-a adus observaţii amare. Modelul Ivan nu funcţionează în Deltă:

“Ivan este eroul de la televizor, dar din păcate nu cred că este un model. Este greu de înţeles cum într-un sat ca Mila 23, probabil este unic în lume pentru faptul că a dat aproape 20 de campioni olimpici şi mondiali la kaiac-canoe, vâslitul să fie pentru copii o ruşine.”

Totuşi Frolu observă dependenţa reală de Deltă:

“Trebuie să reînvăţăm cum să ne conectăm la această sursă pentru că am uitat. Crează dependenţă, asta este clar!

Mediafax: Ce înseamnă Delta, de fapt?

Teodor Frolu: Deltă este vie! Este un organism gigantic ce respiră, se transformă, absorbe soarele şi-l transformă în biodiversitate. Noi am uitat dar avem nevoie de Deltă, de energia ce ne-o oferă necondiţionat . Trebuie să reivatam cum să ne conectăm la acesta sursă pentru că am uitat. Crează dependent ,asta este clar! Odată “conectat” nu mai poţi renunţă la ea.

Mediafax: Cum ai gândit recreerea ei?

Teodor Frolu: În primul rând cu bun simţ! Trebuie să înţelegi ce se întâmplă aici încet, cu răbdare. Cu respect pentru loc şi mai ales pentru oamenii locului. Aceşti oameni ai locului trebuiesc căutaţi. Ultimii 50 de ani au stricat enorm relaţia de echilibru între oameni şi natură. Mulţi dintre cei ce trăiesc acolo nu mai sunt “oameni ai locului” Cum spune şi Ivan “ ceva nu mai este la locul lui cum era acum 50 de ani” Am încercat să descoperim ce nu este ok. Vorbind cu mulţi oameni, căutând date şi informaţii, citind din cărţile lui Antipa, comentariile lui Cousteau. Nu ne putem întoarce în timp şi nici oamenii nu mai vor să trăiască că acum 50 de ani. Totuşi cum reuşim să modernizăm Deltă păstrând acest echilibru între om şi natură, cum reuşim să facem viaţă oamenilor mai bună dar în acelaşi timp să reducem presiunea pe resursa naturală unică? Există soluţii. Învaţă de la trecut şi inovează. Economia este la fel de importantă că şi tradiţia,protecţia mediului la fel că serviciile publice sau că educaţia copiilor.

Mediafax: Ce inseamnă Ivan pentru comunitatea de acolo?

Teodor Frolu: Ivan este eroul de la televizor, dar din păcate nu cred că este un model. Este greu de înţeles cum un sat că Milă 23, probabil este unic în lume pentru faptul că a dat aproape 20 de campioni olimpici şi mondiali la kaiac-canoe vâslitul să fie pentru copii o ruşine. Muzeul campionilor în aer liber realizat de noi este apreciat de turişti, de fapt este singurul obiectiv turistic din Milă 23 dar nu am auzit să se mândrească prea multă lume din sat cu el. Am primit comentarii de genul: “Ăsta este muzeu?! Câteva panouri?”

Mediafax: Deţinuţii. Ce înseamnă acest proiect pentru comunitatea locală, pentru deţinuţi

Teodor Frolu: Proiectul de la Chilia este un exemplu de succes de cum se poate transformă o situaţie dezavantajoasă din teren, folosind tradiţia şi o componentă de inovaţie, într-o oportunitate de dezvoltare în care natură este factorul decisiv. Deţinuţii, care doresc să se implice, sunt în ultimul an sau mai puţin de un an de executare a pedepsei. Aceştia sunt selectaţi de o comise de la Penitenciarul Tulcea şi impărtiti în grupe. Ei au realizat case ecologice, care vor găzdui atelierele de meserii la care vor participă următorii deţinuţi ce fac parte din acest proiect.

Ei pun în practică acest concept de ecologie umană. El funcţionează, vă putem confirma acum la 2 ani de la începerea proiectului. Am demonstrate cu ocazia asta că se pot construi case confortabile şi rezistente din materiale locale, cu specific local. Bazat pe conceptul de "ecologie umană", proiectul pune accent pe componenţa educatională şi pe creşterea încrederii de şine pentru pregătirea deţinuţilor pentru eliberare. Proiectul urmăreste să acorde deţinuţilor abilităti de reinserţie socială, prin instruirea lor în meserii eco de nisă, care să îi ajute atunci când ies din închisoare. În plus, proiectul îşi propune să sensibilizeze opinia publică cu privire la opţiunile de reintegrare în societate ale foştilor deţinuţi. Deţinuţii sunt instruiţi în meserii ecologice şi participă la construirea unor case, pe grindul Tătaru al penitenciarului de la Chilia. Construcţiile găzduiesc ateliere eco, unde deţinuţii invată meseriile de constructor de case, dulgher, olar, împletitor de răchită şi lucrător în agricultură eco. Proiectul a fost premiat săptămâna trecută de Anuală de arhitectură şi culmea, nu erau vilele lui Ivan făcute cu deţinuţii aşa cum explicau profesionist câţiva “ghizi” locali.

Mediafax: Cum este?

Teodor Frolu: Este un proiect ce se poate dezvoltă în continuare, chiar şi la alte penitenciare din ţara care dispun de teren agricol sau ferme. Natura poate ajuta un om aflat la o răscruce în viaţă lui mai mult decât ne putem imagina.