Exit poll Italia: Extrema dreaptă ar fi câștigat alegerile, cu 45-49%
Italienii au votat duminică pentru a-și alege noii parlamentari și noua conducere politică a țării, care are componență pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial un partid de extremă dreaptă. Exit poll-ul realizat de Rai prezintă primele procente după închiderea urnelor: Alianța de centru dreapta, cea care cuprinde partidele de extremă are llui Salvini și Meloni, ar fi câștigat între 45% și 49%. Alianța de Centru Stânga ar fi obținut între 25,5% și 29,5%.
Giorgia Meloni ar putea deveni prima femeie prim-ministru a țării, iar Silvio Berlusconi s-ar putea întoarce la politica de vârf din Italia.
După o victorie a naționaliștilor suedezi, există îngrijorare la Bruxelles, Paris și Berlin cu privire la formarea unui „front populist” care ar putea bloca procesul decizional al UE.
Numeroşi italieni au aşteptat chiar şi o oră la coadă, duminică, pentru a-şi alege noul Parlament, informează The Guardian.
Deşi s-au înregistrat cozi foarte mari la secţiile de votare, până la ora locală 19:00 rata de participare la vot era de 51,25 la sută, mai mică decât în 2018, când a fost de 59,25 la sută.
Potrivit presei, procesul de votare a durat mult din cauza unui sticker conceput pentru a se evita frauda. Stickerul are un cod alfanumeric şi este aplicat pe un colţ al buletinului de vot. Un oficial de la secţia de votare înlătură stickerul înainte ca buletinul de vot să fie introdus în urnă.
Guvernul care va fi instituit va trebui să gestioneze creşterea spectaculoasă a preţurilor, în condiţiile în care Italia are o datorie de 150% din PIB, cea mai ridicată din zona euro după Grecia. În acest context, Planul european de redresare post-pandemie, al cărui principal beneficiar este de departe Italia, va fi indispensabil pentru menţinerea peninsulei pe linia de plutire, potrivit surselor citate de Agerpres.
„Italia nu-şi poate permite să se priveze de aceste sume de bani”, a declarat pentru AFP istoricul Marc Lazar, caracterizând drept „foarte limitată marja de manevră a lui Meloni asupra economiei”. Ea ar putea în schimb să se războiască cu Bruxellesul alături de Varşovia şi Budapesta „în ceea ce priveşte chestiunile de apărare a interesului naţional în raport cu interesele naţionale”.
